Revista presei // Autoritățile demontează falsurile rusești; „R. Moldova trebuie să investească mai mult în apărarea națională, dacă vrea să aibă viitor”
Falsurile lansate în spațiul public în contextul crizei energetice din stânga Nistrului rămân în vizorul publicațiilor naționale. Atât autoritățile de la Chișinău, cât și experții în domeniu, atenționează că aceste falsuri au menirea să destabilizeze situația din RM, în preajma alegerilor parlamentare care ar urma să aibă loc în acest an.
Autoritățile demontează falsurile rusești: „Chișinăul nu a blocat niciodată livrările de gaze naturale pe malul stâng al Nistrului”, titrează Radio Chișinău. Postul de radio îl citează pe purtătorul de cuvânt al Guvernului, Daniel Vodă, potrivit căruia, „declarațiile așa-zisului lider de la Tiraspol sunt o copie fidelă a mesajelor Moscovei. În opinia funcționarului, scopul acestor declarații este de a semăna neîncredere între cele două maluri ale Nistrului și de a aduce discuția publică pe o pistă rusească, lipsită de soluții reale”.
„Criza energetică din regiunea transnistreană a fost fabricată de Moscova pe 1 ianuarie, prin ultimatumul Gazprom. Soluția există și este simplă – respectarea contractului semnat în 2021. Nu avem nevoie de invenții precum „gaz umanitar” sau interpretări false ale legislației moldovenești de către Tiraspol”, a subliniat purtătorul de cuvânt al guvernului, citat de Newsmaker.
A greșit sau nu Chișinăul, lăsându-l pe Krasnoselski să plece la Moscova? Se întreabă și răspunde TV8. Chișinăul nu regretă că i-a permis lui Vadim Krasnoselski să plece la Moscova, dar recunoaște că vizita n-a dat rezultatele așteptate, a declarat în cadrul unei emisiuni la TV8, vicepremierul pentru Reintegrare, Oleg Serebrian. Oficialul a subliniat că deplasarea pretinsului lider de la Tiraspol în Rusia nu a fost blocată, pentru a evita escaladarea situației și a demonstra deschiderea Chișinăului spre soluționarea crizei energetice.
Ce câștigă Kremlinul de pe urma sistării gazului? - răspunde Ziarul de Gardă. Autorul articolului constată că nu este pentru prima oară când Moscova folosește șantajul pentru a-și atinge scopul – implicarea în afacerile interne ale R. Moldova. Diferite unelte de presiune au fost folosite de Rusia și în perioada altor guvernări, dar șantajele și amenințările din partea acesteia s-au întețit semnificativ în ultima perioadă, lucru deloc întâmplător, observă editorialista, Olga Bulat. Alegerile din toamnă au o importanță deosebită pentru țara noastră, care se vrea în UE, dar și pentru Rusia, care nu-și dorește să piardă această bucată de pământ, subliniază ZdG. Ce are de câștigat Kremlinul? Simplu: pe de o parte, dacă ar intra în Moldova, așa cum a făcut-o în Belarus, ar putea să încercuiască Ucraina; pe de alta, vine mai aproape de România, care este țară europeană și, respectiv, se apropie de hotarul cu UE. Va merge oare Rusia împotriva UE? Cine știe ce visează un tiran însetat de sânge care se dorește țar? Dar această bucată de pământ, la prima vedere nesemnificativă, ar putea avea un rol decisiv în modul desfășurării evenimentelor ulterioare, inclusiv în statele vecine, conchide autorul articolului.
Republica Moldova trebuie să investească mai mult în apărarea națională, dacă vrea să aibă viitor. Declarația a fost făcută de către vicepreședintele Comisiei pentru politică externă a Legislativului din Lituania, Jighimantas Pavilionis, în cadrul emisiunii Dimensiunea diplomatică de la Moldova 1. Totodată, potrivit diplomatului, Republica Moldova ar trebui să renunțe la neutralitate, deoarece nu este atât de bogată, precum Elveția, pentru a-și putea permite să și-o apere. Iar despre cei care propagă ideea neutralității, Pavilionis spune că sunt agenți ruși, care nu doresc binele țării. „Neutralitatea costă foarte mult, dacă într-adevăr vă protejați neutralitatea. Dacă este doar un mesaj pro-rus ca să le deschideți porțile hoardelor ca în vechime ca să cucerească din nou Moldova, atunci ascultați agenții Kremlinului”, a subliniat diplomatul lituanian. Acesta a îndemnat RM să continue implementarea recomandărilor Bruxellesului, devenind campion la reforme. „Noi am început să acționăm anume așa în perioada negocierilor și în 1999 economia noastră a început să crească cu 10 la sută pe an. Eram săraci, în urma Bulgariei și a României, dar am ajuns să fim supranumiți tigri baltici. Sper și acesta este marele vis al vieții mele, că veți deveni membri ai Uniunii Europene până în 2029. Dacă alegerile se vor desfășura liber și corect și agenții Kremlinului nu vor accede în parlamentul Dvs. Accelerați-vă integrarea în UE și ați putea fi prima țară din Est care va reuși acest lucru și când veți fi la aceeași masă cu noi, atunci vom bea vin moldovenesc și vom spune că am făcut totul bine”, a subliniat diplomatul lituanian.
