Noi programe de formare pentru specialiști în energie verde vor fi lansate începând cu anul viitor de studii
Meseriile verzi sunt considerate de perspectivă în Republica Moldova, în contextul în care țara noastră își propune ca, până în 2030, să crească ponderea energiei regenerabile livrate în rețele de la 6% la 30 la sută. Pentru a pregăti specialiști în domeniu, mai multe instituții profesional tehnice oferă posibilitatea de a studia profesii mixte, însă, începând cu următorul an de studii, în colegiile și centrele de excelență din țară vor fi incluse cursuri pentru meserii exclusiv destinate energiei verzi.
Schimbările climatice, reducerea resurselor naturale de gaz și creșterea prețurilor la energie fac ca Republica Moldova să-și dezvolte domeniul energiei regenerabile. Pe piața muncii se observă o cerere de astfel de specialiști calificați, a menționat la Moldova 1 Coordonatoarea de proiect de la Organizația Internațională a Muncii, Vera Chilari. Parteneriatele între instituțiile educaționale, sectorul privat și autorități sunt esențiale pentru formarea unei forțe de muncă bine pregătite, contribuind la creșterea economică și la tranziția verde a Republicii Moldova, a adăugat aceasta.
„Am inițiat un proces amplu de dezvoltare a competențelor pentru tranziția verde și dezvoltarea durabilă a țării, în special cu accent pe dezvoltarea și elaborarea cadrului normativ pentru noi programe de formare, în special la nivelul instituțiilor de învățământ profesional și tehnic, așa cum ne dictează piața muncii. Cercetările realizate în prealabil dovedesc că acestea sunt necesare, iar noi le numim meserii verzi. Însă ceea ce ține de meseriile verzi, în special în cadrul proiectului pe domeniul energiei regenerabile, nu doar că este o prioritate la nivel global, dar și pentru țara noastră”.
În anul de studii 2025-2026, Ministerul Educației și Cercetării va oferi absolvenților de gimnaziu și liceu oportunități de a obține calificări precum „tehnician de instalații de producere a energiei din surse regenerabile” și altele, cu sprijinul proiectului „Competențe pentru tranziția verde și dezvoltarea durabilă”, susținut de OIM, a mai precizat Vera Chilari.
„Specialitățile, așa cum am numit specialitatea ce ține de tehnician pentru instalație de producere a energiei din surse regenerabile, au o durată de doi ani. Poate aplica orice tânăr care a terminat gimnaziul pentru programul de 4 ani și orice tânăr care a terminat liceul pentru un program mai scurt de doi ani. La fel este și cu programul pentru Școala Profesională, care are o durată de trei ani. Poate aplica orice tânăr care a terminat gimnaziul pentru a studia acest nou program de formare: electrician, electrician în construcții, instalator de fotovoltaice solare, iar o altă meserie de scurtă durată este cea de instalator pentru sisteme geotermale de mică adâncime și pompe de căldură, disponibilă atât pentru tineri, cât și pentru adulți”.
Colegiile și școlile profesionale de profil au implementat anumite specialități mixte care să includă și domeniul energiei regenerabile, cum ar fi instalarea panourilor fotovoltaice. Directoarea Centrului de Excelență în Construcții, Lucia Țurcan, a menționat pentru Radio Moldova că, începând cu anul următor de studii, vor fi organizate cursuri de formare continuă, în special, pentru viitorii angajați ai companiilor care vând și instalează sisteme geotermale. Ea a mai spus că aceste profesii ar putea dezvolta în viitor, sectorul energiei regenerabile.
„Acest domeniu la noi încă nu este foarte dezvoltat. Hai să spunem așa: sunt câteva companii care implementează tehnologia respectivă, dar, desigur, nimeni nu pregătește specialiști. Noi, de acum, ne angajăm împreună cu acestea să ne lansăm pe piață și să oferim această formare pentru profesii muncitorești, dar aceasta este încă discutabilă, deoarece viitorul le aparține lor. Până acum, poate părea că recunoașterea necesității energiei verzi a fost puțin neclară, dar acum cred că fiecare dintre noi înțelege că viitorul le aparține profesiilor verzi”.
În Republica Moldova, 54% din energia regenerabilă produsă astăzi provine din surse eoliene, 34% din cele solare, iar câte 6% din hidroenergie și biogaz. Țara își propune, până în 2050, să compenseze integral emisiile de gaze cu efect de seră prin absorbția acestora, conform unui plan pentru energie și climă, realizat cu sprijinul Uniunii Europene. Energia regenerabilă va contribui astfel la diminuarea încălzirii globale.
