REVISTA PRESEI // Actuala guvernare a pregătit un plan de reintegrare a Republicii Moldova, dar care este ținut, deocamdată, în secret
Intenția actualei guvernări de reintegrare a Republicii Moldova, acuzațiile Tiraspolului și replica autorităților de la Chișinău, dar și pericolele din spatele „gazului offshore” ce ar putea fi oferit transnistrenilor de către ruși, sunt câteva dintre subiectele trecute în revista presei.
Actuala guvernare are un plan de reintegrare a Republicii Moldova, scrie TV 8. Documentul care ar conține pași exacți în vederea reintegrării, s-ar afla deja pe masa legislatorilor, a declarat pentru postul TV deputatul PAS, Dorian Istrati. Deocamdată, planul care va fi coordonat și cu partenerii externi, este ținut în mare secret. Legislatorul a menționat doar că acesta ar necesita sume enorme de bani, fără a oferi însă alte detalii.
TVR Moldova titrează că liderul separatist de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, a acuzat-o din nou pe președinta Maia Sandu că ar sabota aprovizionarea cu gaze naturale a regiunii transnistrene și ar provoca o adâncire a crizei umanitare în stânga Nistrului. Șefa statului nu va comenta aceste declarații, se arată într-un răspuns al președinției. La rândul lor, reprezentanții Biroului de Reintegrare îndeamnă factorii de la Tiraspol să-și revizuiască comportamentul și să vină în întâmpinarea așteptărilor cetățenilor cu domiciliul în regiune care de mai mult timp așteaptă ajutoarele oferite de Chișinău, în comun cu donatorii externi", se menționează în articol.
Nicio companie rusă nu furnizează gaze naturale către regiunea transnistriană, informează Ambasada Federației Ruse la Chișinău. Deschide.md a publicat răspunsul diplomației ruse la solicitarea Ministerului de Externe al Republicii Moldova, lansată după ce publicația rusă "Kommersant" a scris că regiunea secesionistă ar putea primi, din februarie, gaze naturale de la Gazprom prin conducta "Turkish Stream".
Iar Ziarul Național publică un material despre pericolele „gazului offshore” oferit transnistrenilor de către ruși. Explicația vine din partea expertului în probleme de securitate, Andrei Curăraru. Schema pusă la cale de Moscova privind livrările de gaze în Transnistria prin intermediari ar avea drept scop spălarea de bani care vor putea fi folosiți ulterior inclusiv împotriva Republicii Moldova. Potrivit expertului, compania care a rezervat capacitatea de 3,1 milioane de metri cubi de gaze pe zi pe gazoductul „Turkish Stream”, destinată Transnistriei, „are toate semnele unei firme-paravan”. El atrage atenția că „Moldovagaz” riscă sancțiuni, dacă „Tiraspoltransgaz”, o subsidiară 100% a „Moldovagaz”, semnează contracte cu entități sancționate. Alte detalii găsiți în articol.
Criza energetică își face simțite efectele și în rândul studenților cazați în cămine. Moldova 1 propune un material realizat la Centrul de Excelență în Construcții din Chișinău. Administrația instituției susține că tariful pentru cazare va fi majorat. Deși nemulțumiți de această decizie, tinerii spun că vor încerca să facă față. În prezent, elevii cazați în cămine achită 450 de lei lunar pentru chirie.
O eventuală reorganizare a Procuraturii Anticorupție și PCCOCS, fără a fi analizată minuțios și fără a fi discutată în spațiul public ar putea genera haos, scrie Jurnal TV. Deputata PAS, Olesea Stamati a admis că nici acum lucrurile nu merg prea bine la Procuratura Anticorupție, dar totodată ea a declarat că fiecare schimbare de structură solicită cel puțin timp ca instituția să se ajusteze la noile realități și respectiv, ar fi încă o perioadă în care nu se va face nimic în sistemul justiției.
Percepția conform căreia economia Republicii Moldova se bazează preponderent pe activitatea și dezvoltarea sectorului agricol este una greșită. IPN propune cititorilor opinia doctorului în sociologie, Tatiana Cojocari care spune că în prezent, importanța agriculturii pentru economia Republicii Moldova este în descreștere. Potrivit ei, dacă în 1995 ponderea agriculturii la formarea Produsului Intern Brut a fost de aproape 30%, atunci în 2024, agricultura, silvicultura și pescuitul au însumat 14,4%, fiind totodată cel mai mare impact negativ asupra evoluției PIB. De ce agricultura se află în declin și care este gradul de satisfacere a cererii interne cu produse agroalimentare, găsiți în articol.
