REVISTA PRESEI // Protestele de la Tiraspol reprezintă a doua etapă a planului pus la cale de Moscova și câteva lecții ale Micii Uniri
Protestele de la Tiraspol reprezintă a doua etapă a planului pus la cale de Moscova și câteva lecții ale Micii Uniri, valabile astăzi, sunt principalele titluri ale presei, trecute în revistă.
Protestele din Tiraspol, la care Chișinăul a fost acuzat de blocadă energetică reprezintă „a doua etapă” a unui plan pus la cale de ruși, „care au simțit că pierd credibilitatea printre cetățenii din stânga Nistrului”. Ziarul Național a publicat opinia expertului pe probleme de Securitate, Andrei Curăraru. Potrivit lui, prin aceste acțiuni se încearcă redirecționarea frustrării populației împotriva Chișinăului, „în loc să se întoarcă împotriva regimului de la Tiraspol și a Moscovei care îi ține în frig”. Aceeași sursă a ținut să remarce faptul că, exact în aceeași zi, politicianul prorus Igor Dodon a anunțat proteste pentru luna februarie. „Se prefigurează o campanie de destabilizare pe două fronturi – unul la Chișinău, altul la Tiraspol” punctează expertul.
Iar Moldova 1 notează că instituțiile nu se implică suficient în prevenirea ingerințelor și combaterea corupției electorale. Editorialistul Nicolae Negru a declarat în cadrul unei emisiuni că Rusia se va implica pentru a influența rezultatele alegerilor parlamentare din Republica Moldova prin rețeaua de alegători care votează la comandă, iar instituțiile de resort nu s-au implicat suficient în combaterea corupției electorale. La rândul său, președintele Partidului Schimbării, Ștefan Gligor, susține că eșecul nu se datorează lipsei cadrului legal, ci tergiversării implementării reformelor în justiție și politicilor de cadre.
Tot Moldova 1 propune cititorilor opinia avocatului Promo-LEX Vadim Vieru care readuce în atenție fenomenul strămutării interne. El este de părere că persoanele, forțate să fugă din cauza abuzurilor și amenințărilor, nu beneficiază de protecție adecvată din partea statului. Asta din motiv că nu există o legislație clară pentru protecția cetățenilor din stânga Nistrului, iar accesul lor la adăposturi sau servicii esențiale este limitat. Cum pot autoritățile schimba lucrurile, unde trebuie de intervenit la nivel legislativ, găsiți în articol.
Unirea din 1859 nu a fost doar un act simbolic, ci și un exemplu de pragmatism politic, care poate inspira proiectul reîntregirii naționale și în prezent, titrează deschide.md. De ziua „Micii Uniri”, evenimentul istoric prin care Moldova și Țara Românească s-au unit într-un singur Principat, site-ul a publicat o analiză a comentatorului și istoricului Anatol Țăranu care spune că unirea a fost realizată printr-o coordonare strânsă între partidele politice din ambele principate, care au lăsat deoparte rivalitățile pentru a atinge obiectivul comun. Un rol crucial l-au jucat în acele evenimente elita culturală și politică românească, dar și iscusința cu care politicienii și emisarii diplomatici români au acționat, pledând pentru cauza națională la nivel european. Date din istorie și lecții inclusiv pentru actuala clasă politică, găsiți în articol.
TV8 propune un reportaj de la Gara feroviară Ocnița, care riscă să rămână cu un singur angajat, după ce restul muncitorilor au depus cereri de demisie, obosiți de întârzierile salariale. Potrivit oamenilor, dacă până pe 3 februarie nu își vor ridica banii, vor fi nevoiți să își găsească alt post de muncă. Acum restanțele salariale către cei aproape cinci mii de angajați ai întreprinderii Calea Ferată din Moldova au ajuns la 190 de milioane de lei.
Spațiul imobiliar dat în exploatare în Moldova a scăzut considerabil în anul 2024, acesta fiind cel mai jos indicator din ultimii 24 de ani. IPN are o analiză a expertului economic Veaceslav Ioniță, care constată că cel mai mult, descreșterea a afectat piața imobiliară din municipiul Chișinău. Evident, fenomenul se reflectă în prețuri, care s-au dublat în ultimii 10 ani.
Chiar și așa, în 2024 s-a înregistrat un record absolut la apartamente cumpărate prin ipotecă în Moldova, scrie TV8.md. Datele de la Cadastru arată că anul trecut s-au procurat cu aproape 10% mai multe locuințe decât în 2023. Experții imobiliari spun că printre factorii care au dus la creșterea numărului de apartamente cumpărate de moldoveni anul trecut se numără ieftinirea creditelor ipotecare, dar și relansarea programului Prima Casă, care a venit cu condiții mai avantajoase pentru viitorii proprietari. Mai multe detalii, dar și prognoza prețurilor pentru acest an, găsiți în articol.
