Din Filipeni, pe frontul din Afganistan. Povestea veteranului Constantin Boeștean, care păstrează vie memoria camarazilor căzuți pe câmpul de luptă
Într-o lume în care războaiele sunt adesea reduse la simple statistici, povestea lui Constantin Boeștean, originar din localitatea Filipeni, Leova, ne reamintește că în spatele fiecărui număr se află oameni, destine și sacrificii. La doar 18 ani, a fost trimis pe frontul din Afganistan. A fost decorat pentru curaj, dar a plătit un preț greu – și-a pierdut fratele în același conflict. Întors acasă, nu și-a lăsat camarazii uitați în paginile istoriei. Timp de șapte ani, a adunat mărturii și a documentat poveștile celor 301 soldați moldoveni căzuți în Afganistan, iar ulterior le-a transformat într-o carte comemorativă. Alături de foștii săi camarazi, a ridicat monumente și plăci comemorative, pentru ca, spune el, numele eroilor să nu fie uitate.
În 1980, Constantin Boeștean a fost încorporat în Armata Sovietică și detașat la Așgabat, capitala Turkmenistanului, într-o unitate militară specializată în pregătirea trupelor destinate frontului din Afganistan. Aici, soldații erau instruiți în cadrul unui centru militar și al unei școli pentru sergenți. Antrenamentele care au durat șase luni erau adaptate tacticilor de luptă specifice acestui conflict.
„Am fost îmbarcați în elicoptere și transportați în Afganistan. Am ajuns în Shindand (oraș din provincia Herat, Afganistan), acolo au aterizat elicopterele, unde au venit ofițerii și ne-au repartizat în unități militare, fiecare pe domeniul său”, a spus bărbatul.
Pregătirea fizică și psihologică era esențială pentru militari, deoarece fiecare zi pe front era o luptă pentru supraviețuire, spune Constantin Boeștean: „Viața în condiții de război îți testează limitele, mai ales când vezi camarazi răniți sau pierduți în luptă. Mulți soldați cedau psihic, intrau în depresie și deveneau inapți pentru luptă”.
Constantin Boeștean a participat la numeroase misiuni în Afganistan, însă una dintre ele i-a rămas întipărită în memorie: „În 1982, am fost implicați într-o ambuscadă în care și-au pierdut viața mulți camarazi. În urma acelei lupte, am fost decorat cu ordinul „Steaua Roșie”, își amintește veteranul.
După un an și șapte luni de serviciu militar, s-a întors acasă, unde era așteptat cu nerăbdare de familia sa numeroasă, formată din nouă frați și surori. Însă războiul nu s-a încheiat pentru familia lui. În 1983, fratele său, Nicolae Boeștean, student în anul I la Institutul Pedagogic, a fost înrolat și trimis pe frontul din Afganistan.
„Pe 2 septembrie 1984, la doar 18 ani, fratele meu a căzut pe câmpul de luptă, fiind împușcat mortal într-o operațiune. Peste câteva săptămâni, pe 27 septembrie, ar fi împlinit 19 ani. A fost decorat post-mortem cu ordinul „Steaua Roșie”. Din satul meu natal, Filipeni, din raionul Leova, 17 persoane au fost trimise în Afganistan. Dintre aceștia, trei au căzut pe câmpul de luptă, fiind unica localitate din fosta URSS unde trei soldați din același sat și-au pierdut viața, inclusiv fratele meu.”
Războiul i-a luat fratele, dar i-a fost și lecție. După încheierea conflictului, Constantin Boeștean și-a dedicat viața păstrării vii a memoriei celor 301 soldați moldoveni căzuți pe câmpul de luptă.
A adunat într-o carte mărturiile conaționalilor săi care au luptat în Afganistan și a ridicat, împreună cu camarazii săi, 30 de monumente în raioanele Republicii Moldova. Mai mult decât atât, a instalat plăci comemorative în toate școlile unde au învățat ostașii căzuți, pentru ca jertfa lor să nu fie uitată niciodată.
„Nu trebuie să așteptăm doar această zi pentru a-i omagia. De multe ori, mergem la biserică și aprindem o lumânare în memoria lor, nu doar la aniversări sau evenimente oficiale. Este un gest de respect pentru sacrificiul pe care l-au făcut.”
După războiul din Afganistan, Constantin Boeștean privește viața cu mai multă responsabilitate, iar pentru tinerii de astăzi, mesajul său este clar: să își cunoască istoria și să învețe din trecut.
„În Afganistan, fiecare zi era o luptă pentru supraviețuire, iar această experiență ne-a călit din toate punctele de vedere. Am învățat ce înseamnă devotamentul față de țară, față de patrie și față de camarazi. Acolo, în mijlocul conflictului, am înțeles cât de important este să fii pregătit, să ai încredere în cei de lângă tine și să acționezi rapid în situații critice.”
De menționat că la operațiunile militare desfășurate pe teritoriul Afganistanului au participat 12.500 de soldați și ofițeri moldoveni, dintre care circa 700 au fost răniți, iar 301 au căzut pe câmpul de luptă din munții Afganistanului.
