Revista presei internaționale // Vor avea loc alegeri prezidențiale în Ucraina la vară? Înfuriat pe Putin, Trump îl amenință și pe Zelenski cu „probleme mari”
Presa internațională analizează principalele evenimente internaționale care conturează peisajul geopolitic influențat de pollitica actualei administrații de la Casa Albă. Mai multe publicații atrag atenția asupra avertismentului lui Donald Trump care a anunțat că va impune taxe suplimentare pe petrolul rusesc, în cazul în care președintele rus Putin va împiedica încetarea focului în Ucraina. Presa străină subliniază că Trump are pretenții și față de președintele ucrainean Volodimir Zelenski, care vrea să modifice proiectul unui acord ce ar urma să ofere companiilor americane prioritate în extragerea metalelor rare din Ucraina.
Între timp, agențiile internaționale de presă semnalează că statele baltice își exprimă îngrijorarea față de un posibil armistițiu în Ucraina, care ar putea amenința securitatea lor. În atenția presei rămân efectele sancțiunilor și tensiunilor economice globale, inclusiv în domeniul transporturilor și al comerțului dintre SUA și Canada.
Liderul de la Casa Albă Donald Trump a promis să impună taxe suplimentare pentru tot petrolul rusesc, dacă președintele Rusiei Vladimir Putin va împiedica încetarea focului în Ucraina. Trump a transmis acest mesaj într-un interviu acordat postului NBC News. El a mărturisit că s-a înfuriat când Putin a pus la îndoială legitimitatea președintelui ucrainean Zelenski și a sugerat un guvern temporar în Ucraina sub egida ONU. Trump a avertizat că, dacă nu se va ajunge la un acord pentru încetarea focului, va introduce taxe de 25-50% pe petrolul rusesc, iar cei care cumpără țiței din Rusia nu vor putea avea afaceri în SUA. În același interviu oferit postului NBC News, Trump a menționat că furia îi va trece dacă Putin, cu care plănuiește să discute din nou în această săptămână, va acționa corect.
Președintele Ucrainei, Vladimir Zelenski, a dat instrucțiuni echipei sale să înceapă pregătirile pentru organizarea alegerilor, planificându-le pentru vară, dezvăluie The Economist. Potrivit publicației, alegerile ar urma să aibă loc după încetarea completă a focului, ce ar putea fi realizată la sfârșitul lunii aprilie. Primele anunțuri oficiale ar putea apărea la începutul lunii mai, iar alegerile ar putea fi programate pentru iulie, după ridicarea stării de urgență, mai scrie The Economist. Publicația notează că organizarea alegerilor a fost amânată din cauza războiului declanșat de Rusia, dar administrația Trump a insistat asupra acestora pentru a confirma legitimitatea conducerii ucrainene la semnarea unui eventual acord de pace. Cu toate acestea, există multe dificultăți logistice pentru organizarea alegerilor, notează The Economist, subliniind necesitatea de a asigura dreptul de vot pentru milioane de cetățeni aflați în străinătate, pe front sau în regiunile ocupate de Rusia.
Ucraina va solicita modificări ale noului proiect de acord privind resursele naturale propus de Statele Unite, inclusiv o creștere a investițiilor, scrie Bloomberg. Potrivit agenției de presă, autoritățile de la Kiev sunt îngrijorate că acest acord ar putea îngreuna integrarea europeană, deoarece Washingtonul ar dobândi drepturi exclusive asupra proiectelor mari de infrastructură și asupra resurselor strategice ale Ucrainei. În plus, Ucraina se teme că acordul ar putea impune rambursarea întregii asistențe militare și economice oferite de SUA de la începutul războiului, notează Bloomberg.
Președintele SUA, Donald Trump, a declarat citat de Reuters că președintele ucrainean Volodimir Zelenski dorește să renunțe la acordul care oferă companiilor americane prioritate în extragerea metalelor rare din Ucraina, avertizând că acest lucru va avea consecințe grave. Potrivit agenției de presă, Trump a subliniat că, dacă Zelenski renunță la acord, vor apărea „probleme mari” pentru Ucraina. În legătură cu acordul despre resursele naturale, Trump a făcut referire doar la extragerea metalelor rare din Ucraina, notează Reuters amintind că recent, au apărut informații conform cărora SUA au pregătit un acord care ar oferi companiilor americane prioritate în accesul la toate resursele naturale ale Ucrainei.
Donald Trump plănuiește să viziteze Arabia Saudită în mijlocul lunii mai, în prima sa călătorie în străinătate după întoarcerea la Casa Albă, informează Axios. Sursele diplomatice ale publicației susin că vizita a fost discutată în ultimele săptămâni între oficialii americani și cei saudiți, inclusiv în contextul negocierilor privind încheierea războiului ruso-ucrainean. Inițial, data propusă pentru vizită a fost 28 aprilie, dar aceasta a fost amânată, notează Axios. Negocierile lui Trump cu saudiții se vor concentra pe investiții externe, consolidarea relațiilor cu statele din Golf și încheierea conflictelor din Orientul Mijlociu, relevă publicația americană precizând că Arabia Saudită joacă un rol activ în medierea unui acord de încetare a focului între Rusia și Ucraina.
Estonia, Letonia și Lituania sunt îngrijorate că un posibil armistițiu în Ucraina ar putea crește semnificativ amenințările la adresa lor de securitate, transmite Financial Times. Încetarea focului ar putea oferi Rusiei timp să-și refacă forțele militare și să-și trimită ulterior trupele în apropierea frontierelor țărilor baltice, scrie ziarul. Potrivit estimărilor miniștrilor apărării din cele trei state la care face trimitere Financial Times, din cei 600.000 de soldați ruși aflați în Ucraina, jumătate ar urma să fie redislocați. În plus, aceștia nu vor reveni în regiunile lor de origine, deoarece salariile din armată sunt mult mai mari decât cele din orașele lor natale, mai scrie Financial Times.
Până la întoarcerea lui Donald Trump la Casa Albă, Statele Unite au fost mult mai implicate în războiul din Ucraina decât se știa anterior, conform unei investigații a jurnaliștilor de la The New York Times. Publicația a descoperit că, timp de aproape trei ani, Kievul și Washingtonul au avut un parteneriat secret în domeniul informațiilor, strategiilor și tehnologiilor. Astfel, baza americană din Wiesbaden, Germania, furniza Ucrainei coordonatele pozițiilor rusești pe teritoriul Rusiei, iar informațiile erau utilizate pentru a compensa superioritatea Rusiei în forțe și arme. De asemenea, autorii investigației au relatat despre colaborarea americană cu Ucraina pentru planificarea unor atacuri asupra obiectivelor rusești, inclusiv în Crimeea și în zona Mării Negre. În ceea ce privește atacurile din estul Ucrainei, un conflict intern între generalii ucraineni, Valerii Zalujnîi și Aleksandr Sîrski, a dus la divizarea forțelor, ceea ce a contribuit la eșecul contraofensivei din 2023. În plus, ancheta a subliniat tensiunile dintre SUA și Ucraina, inclusiv neînțelegerile legate de atacul asupra crucișătorului rus „Moscova” din 2022 și alte operațiuni de amploare, cum ar fi intervenția în regiunea Kursk din 2024.
Cel puțin 76 de petroliere din flota fantomă a Rusiei au obținut acces liber prin apele țărilor NATO din Marea Baltică, datorită unei scheme cu certificate de asigurare false, informează The Moscow Times. Potrivit publicației, documentele au fost emise de compania Ro Marine, care se prezenta drept norvegiană, dar de fapt era deținută de un rus. Autoritățile norvegiene au descoperit că firma nu desfășura operațiuni financiare și avea doar un angajat bulgar, notează The Moscow Times. În această lună, poliția norvegiană a început o anchetă privind o posibilă ocolire a sancțiunilor, amintește publicația. Colaboratorii Ro Marine sunt acuzați că au emis certificate false pentru cel puțin 255 de nave, ceea ce subminează sistemul internațional de prevenire a catastrofelor ecologice maritime, conchide The Moscow Times.
Fotoreporterii din Georgia au exprimat nemulțumiri față de decizia organizatorilor concursului World Press Photo de a acorda premiul fotografului TASS, Mihail Tereșcenko, pentru lucrarea sa „Proteste în Georgia”, informează Meduza. Publicația subliniază că Mihail Tereșcenko a câștigat la categoria „Serie de fotografii” promovând demonstrațiile anti-europene de la Tbilisi. Criticii consideră că premierea unui fotograf care sprijină politica Kremlinului este o insultă pentru cei care se opun interveniilor Rusiei în treburile interne ale Georgiei, scrie Meduza. Aceiași critici atrag atenția asupra rolului TASS în răspândirea dezinformării în timpul războiului ruso-georgian din 2008 și asupra sprijinului lui Tereșcenko pentru invazia Rusiei în Ucraina. Potrivit acestora, World Press Photo legitimează astfel un agent de propagandă care subminează jurnaliștii independenți și promovează narative false, relevă Meduza.
În ultimele luni, rezervările pentru zborurile cu avionul din Canada către SUA au înregistrat o scădere semnificativă de peste 70%, transmite Business Insider. Revista notează că această scădere e cauzată de incertitudinea generată de disputa comercială în curs dintre Canada și SUA. Companiile aeriene au răspuns prin reducerea capacității cu aproximativ 320.000 de locuri, iar WestJet a anulat unele rute către SUA, înlocuindu-le cu zboruri către Europa, scrie publicația. În acest context tensionat, președintele Donald Trump a anunțat impunerea unor taxe vamale suplimentare de 25% pentru produsele auto care nu sunt fabricate în SUA, iar nou premierul canadian Mark Carney a declarat că „vechea relație” dintre cele două națiuni a ajuns la un sfârșit, conchide Business Insider.
BBC transmite că gruparea palestiniană Hamas a anunțat că susține reluarea încetării focului în Fâșia Gaza și propunerea mediatorilor de a elibera cinci ostatici israelieni, în schimbul unui armistițiu de 50 de zile. Liderul Hamas, Khalil al-Hayya, a declarat citat de BBC că gruparea a acceptat planul transmis de mediatorii egipteni și catarezi. Serviciul britanic de presă scrie că guvernul israelian a confirmat că a primit propunerea și a prezentat propriul plan coordonat cu Statele Unite. Dacă armistițiul va fi acceptat, acesta ar putea coincide cu sărbătoarea musulmană Uraza-Bayram, începută duminică, notează BBC. Deși negocierile inițiale au dus la eliberarea a 33 de ostatici, conflictele continuă, iar Hamas este acuzat de Israel că a refuzat extinderea armistițiului, mai scrie BBC.
