Discursul președintei confirmă gravitatea situației din R. Moldova. Experții susțin necesitatea unui front proeuropean unit la alegeri
Discursul președintei Maia Sandu în plenul Legislativului confirmă gravitatea situației în care se află Republica Moldova în prag de alegeri, fiind caracterizată de ingerințe străine, de tentative de corupere electorală și de deviere a parcursului european, susține expertul WatchDog, Andrei Curăraru. Potrivit lui, partidele cu adevărat proeuropene trebuie să se unească pentru a păstra cursul eurointegrării.
Maia Sandu vine cu o serie de mesaje cheie care reflectă realitățile din Republica Moldova. Vorbim despre mai mult de 25 % din discurs orientate spre securitate și situația geopolitică, 20 % orientate spre integrarea europeană și parcursul țării noastre. Am văzut și o promisiune anterioară a premierului că negocierile ar putea fi finalizate înainte de termen, 2028. Fereastra de oportunitate pentru Republica Moldova este legată de mandatul acestei Comisii a Uniunii Europene, adică maximul pentru 2029. Pe de altă parte, au fost și mesaje cheie destul de dure orientate spre reprezentanți ai intereselor politice străine pe care președinta a spus că s-ar fi aflat și în Parlament, atingându-se și problema transnistreană, dar și a regiunii găgăuz. A fost un discurs strategic care a setat tonul următorului sezon politic, care nu va fi ușor.
Comunicarea deficitară încă rămâne unul din punctele slabe ale actualei guvernări și umbrește uneori realizările acesteia, inclusiv pe agenda europeană, sugerează expertul politic Victor Juc. Președintele Republicii Moldova are datoria, cu periodicitate, să se adreseze poporului pentru a-l informa despre politicile care trebuie promovate de către celelalte instituții ale statului, în special în contextul negocierilor de aderare și alegerilor parlamentare, a subliniat expertul în emisiunea „Zi de zi” de la Radio Moldova.
În prezent, situația este complicată și ne așteptăm la o escaladare, în contextul apropierii alegerilor parlamentare ordinare. Președintele conștientizează foarte bine că Republica Moldova este supusă unui atac hibrid masiv, fără precedent, atât din exterior, cât și din interior. Aceste forțe înțeleg importanța alegerilor parlamentare, care pot schimba vectorul de dezvoltare a țării. Sprijinul din partea UE este fără precedent, aș spune, pentru că integrarea europeană a unui stat este un proces bidimensional care solicită deschidere și voință din ambele părți. Iar în acest moment, actuala Comisie Europeană și actuala Guvernare a Republicii Moldova sunt favorabile anume unui proces bilateral de mare intensitate de apropiere a Republicii Moldova față de Uniunea Europeană.
O condiție de preaderare rămâne în continuare cea mai dificilă reformă, a justiției. În discursul său, președinta Maia Sandu a menționat că în ultimii patru ani, din sistemul judecătoresc au plecat 140 de judecători, dintre care 100 doar în perioada evaluării externe. Președintele Centrului de Resurse Juridice din Moldova, Ilie Chirtoacă, a menționat că acest pas a fost făcut de majoritatea judecătorilor pentru a evita evaluarea, fapt care pune sub semnul întrebării integritatea lor.
Ca măsură, deși pe termen scurt provoacă dificultăți în sistem, întrucât volumul de muncă pentru judecătorii rămași crește, eu consider că este o decizie corectă. În justiție trebuie să avem cei mai buni dintre cei buni, oameni integri. Și, dacă există cel mai mic dubiu privind integritatea cuiva, mai bine ca acea persoană să nu mai facă parte din sistemul judiciar. Această măsură este bună și pentru că oferă statului oportunitatea de a încadra judecători noi, pregătiți la Institutul Național al Justiției. Aproximativ 80% dintre noile numiri în sistem provin din rândul absolvenților INJ, ceea ce înseamnă că avem judecători tineri, formați într-un stat democratic, Republica Moldova, nu în Uniunea Sovietică. Personal, cred că, pe termen lung — poate nu azi, nu mâine, dar în viitorul apropiat — această reformă va aduce beneficii reale cetățenilor Republicii Moldova.
Președinta a mai adăugat că procesul de curățare a sistemului continuă, iar următoarea instituție vizată este Procuratura. Ilie Chirtoacă mai afirmă că chiar dacă procesul de evaluare a judecătorilor și procurorilor a început în paralel, în realitate vettingul judecătorilor a avansat, în timp ce cel al procurorilor a stagnat. Evaluările procurorilor nu au avut loc, indicând necesitatea urgentării acestui proces. Toți procurorii care ocupă funcții cheie, inclusiv cei din procuraturile specializate, precum PCCOCS și PA, sunt obligați să treacă prin această evaluare. Aceasta reprezintă una dintre principalele provocări, dar și o promisiune încă nerealizată: vettingul procurorilor este în întârziere și, în anumite perioade, chiar complet blocat, a puncat Ilie Chirtoacă.
Amintim că recent și președinta Maia Sandu a declarat în cadrul unui interviu că reforma justiției este în mare parte realizată, dar a criticat lipsa progreselor în procuratură. Șefa statului a afirmat că majoritatea judecătorilor au trecut prin procesul de evaluare a integrității etice și financiare, iar acum ar trebui să se vadă și rezultatele muncii lor, iar în cadrul procuraturii procesul de vetting este abia la început, iar rezultatele în lupta cu corupția întârzie să apară.
