Vinerea Neagră: ziua răstignirii lui Hristos și a postului negru. Tradiții și obiceiuri
Creștinii ortodocși marchează astăzi Vinerea Mare, cunoscută și ca Vinerea Patimilor, Vinerea Seacă sau Vinerea Neagră – ziua în care, potrivit credinței, Iisus Hristos a fost răstignit și a murit pentru mântuirea lumii. Această zi este cea mai importantă și mai solemnă din Postul Paștelui și face parte din „Triduum Sacrum”, alături de Joia Mare și Sâmbăta Mare – cele trei zile care preced Învierea Domnului.
Pentru mulți credincioși, Vinerea Mare este zi de post aspru sau chiar post negru – fără mâncare și fără apă, în semn de pocăință și reculegere. Slujbele din această zi încep încă de joi seara cu Denia, când se citesc cele 12 Evanghelii care relatează Pătimirile Mântuitorului.
În seara Vinerii Mari este oficiat Prohodul Domnului, o slujbă de o mare încărcătură spirituală. Cu Sfântul Epitaf – o pânză pictată care Îl reprezintă pe Hristos în mormânt – preoții și credincioșii înconjoară biserica, reconstituind simbolic drumul spre mormânt. Epitafiosul este apoi așezat pe masa din altar, unde va rămâne până la sărbătoarea Înălțării Domnului.
Potrivit tradiției, scoaterea Epitafului simbolizează coborârea de pe Cruce a lui Iisus și pregătirea pentru îngropare.
Obiceiuri și credințe populare:
Femeile merg la cimitire, aprind lumânări și îi pomenesc pe cei trecuți la cele veșnice.
Se spune că dacă plouă în Vinerea Mare, anul va fi roditor. Dacă este senin, se crede că urmează un an secetos.
În unele regiuni, oamenii se scufundă de trei ori în apă rece, crezând că astfel vor fi sănătoși tot anul.
