Reacția PAS la propunerea Olesei Stamate de a crea o comisie parlamentară de anchetă pentru investigarea Legii amnistiei
Toate persoanele implicate în „crearea breșei legislative”, care a permis eliberarea unor condamnați pe viață trebuie investigate, iar ancheta trebuie făcută de organele de drept, nu de „persoana aflată în conflict de interes”. Este reacția Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) la inițiativa deputatei Olesea Stamate de a institui o Comisie parlamentară de anchetă care să cerceteze modificărilor la Legea amnistiei și circumstanțele recentelor eliberări ale deținuților pe viață.
Olesea Stamate, autoarea amendamentelor care au stârnit controverse, a lansat astăzi, 18 aprilie, o nouă invitație publică adresată în special foștilor colegi de partid pe care îi îndeamnă să-i susțină proiectul de hotărâre propus o zi mai devreme. „Dacă într-adevăr doriți ca adevărul să iasă la iveală, demonstrați prin fapte, nu prin tăcere. Până în acest moment, niciun deputat PAS nu a semnat proiectul. Parlamentul are șansa să arate transparență. E timpul ca fiecare să-și asume răspunderea”, a scris, într-o postare pe Facebook, Stamate, care a anunțat miercuri, 16 aprilie, că se retrage din fracțiunea PAS, după ce a fost exclusă din partid.
Comentând joi, într-o emisiune televizată, scandalul în jurul Legii amnistiei, președinta Maia Sandu a subliniat că amendamentele votate în 2022 au generat riscuri, care au fost exploatate „cu susținerea unor oameni din Administrația Națională a Penitenciarelor (ANP) și cu concursul unor judecători”.
Șefa statului a recunoscut că a promulgat în „regim de urgență” primul amendament la Legea amnistiei. Acest amendament, care a exclus condiția lipsei riscului de recidivă pentru reducerea termenului de pedeapsă la 30 de ani pentru condamnații pe viață, a ajuns la Președinție în ziua în care urma să fie promulgat.
„Nu a fost doar acest amendament, ci și altele și s-a solicitat să promulgăm în regim de urgență pentru că era ceva care nu putea să mai aștepte. Nu e o justificare. E o lecție pentru noi că, indiferent cât de mare ar fi graba și indiferent de cât de multă încredere avem în colegii noștri, oricum trebuie să ne luăm timp să citim atent și să verificăm. Cred că problema cea mare aici e că nu s-a făcut analiza riscurilor”, a precizat șefa statului la JurnalTV.
Maia Sandu a mai spus că este important că „greșeala” a fost recunoscută și parțial corectată, în cazul dosarelor aflate pe rol. În continuare, trei elemente trebuie investigate și anume „ce s-a întâmplat în instituțiile ANP, doi - ce s-a întâmplat în instanțele de judecată, pentru că cel puțin câteva cazuri trezesc dubii în raport cu corectitudinea deciziei, și trei - modul în care a fost elaborată legea, aprobate amendamentele, dacă există suspiciuni serioase”, a explicat Maia Sandu.
Modificările la Legea amnistiei, adoptate cu prilejul marcării a 30 de ani de independență a Republicii Moldova, precum și ajustările aduse Codului penal, care au deschis calea eliberării pentru mai mulți condamnați pe viață, s-au transformat într-unul dintre cele mai controversate și discutate subiecte din ultima perioadă.
Partidul de guvernare a exclus-o pe deputata Olesea Stamate – coautoare a proiectului – din rândurile sale și i-a cerut să renunțe la mandatul de parlamentar. Scandalul a stârnit un val de reacții dure.
Opoziția a criticat vehement guvernarea, cerând demisia întregii fracțiuni și alegeri anticipate. Ca reacție la scandalul declanșat, Parlamentul a adoptat în regim de urgență noi modificări legislative. Astfel, persoanele condamnate la detenție pe viață nu vor mai putea beneficia simultan atât de reducerea pedepsei, cât și de eliberarea condiționată din închisoare. Proiectul de lege a fost aprobat cu votul a 54 de deputați ai fracțiunii PAS, în timp ce parlamentarii din opoziția comunistă și socialistă s-au abținut, dar au permis adoptarea inițiativei în două lecturi.
Și Curtea Constituțională a suspendat acțiunea unor prevederi din Legea privind amnistia cu prilejul celei de-a 30-a aniversări a proclamării independenței Republicii Moldova. Decizia a fost luată marți, 8 aprilie, în cadrul examinării unei sesizări depuse de procurorul general, Ion Munteanu.
Iar Ministerul Justiției a inițiat o anchetă în cazul aplicării Legii amnistiei, după apariția unor suspiciuni de abuz și inconsecvență în eliberarea unor deținuți condamnați la detenție pe viață. Verificările vizează activitatea Administrației Naționale a Penitenciarelor (ANP), a comisiilor de evaluare a eligibilității și modul în care a fost aplicată legea de către responsabilii din sistem. Consiliul Superior a Magistraturii a precizat că toate deciziile luate de judecători în dosarele în care s-a cerut aplicarea legii amnistiei pentru persoanele condamnate la detenție pe viață vor fi verificate.
În urma declanșării scandalului, deputații Blocului Comuniștilor și Socialiștilor (BCS) au depus o moțiune simplă împotriva politicilor promovate de Ministerul Justiției. Opoziția acuză conducerea instituției de un management „defectuos”, decizii „neconforme” și lipsă de reacție „în fața unor probleme grave” din sectorul justiției. În replică, Ministerul Justiției a anunțat că nu comentează aspectele invocate în moțiune.
Pe lângă excluderea Olesei Stamate din PAS, scandalul a dus și la demisia șefului Administrației Naționale a Penitenciarelor (ANP), Anatolie Falca, la solicitarea premierului Dorin Recean. Între timp, experții atrag atenția că această eroare legislativă riscă să compromită imaginea guvernării, oferind opoziției un teren propice pentru a exploata politic situația și a submina încrederea cetățenilor în actuala putere.
De menționat că, în urma modificărilor legislative susținute de majoritatea parlamentară în 2021 și 2022, din închisoare au reușit să iasă nouă condamnați pe viață, potrivit datelor ANP. Printre ei, și doi interlopi condamnați pentru infracțiuni deosebit de grave – Alexandru Sinigur, Iurie Radulov și Dorin Sușițchi. Doi dintre ei au revenit după gratii, în timp ce cel de-al treilea a reușit să părăsească țara, potrivit IGP.
