Revista presei // Cu gânduri de pace, credincioșii au participat la slujbele de Înviere; De ce unele partide declarate pro-europene nu condamnă atacurile rusești din Ucraina?
Presa națională dedică numeroase articole atmosferei în care a fost sărbătorit Paștele în RM. Un alt subiect abordat frecvent vizează foametea organizată prin care a trecut Basarabia în perioada anilor 1946-1947. Interferența Rusiei în treburile interne ale RM este un alt subiect important, aflat în vizorul instituțiilor de presă.
Cu gânduri de pace, credincioșii au participat noaptea trecută la slujbele de Înviere, scrie TVR Moldova. Pentru al patrulea an consecutiv, Focul Haric de la Ierusalim a fost adus în Republica Moldova de Mitropolia Basarabiei și Patriarhia Română, notează același post de televiziune. Catedrala Mitropolitană "Nașterea Domnului" din Chișinău a fost neîncăpătoare pentru credincioșii care au vrut să fie martori la Învierea lui Iisus, relatează TVR Moldova. Gabriel Nebunu, interpret: A fost un sentiment atât de emoționant, atunci când lumina pleca din mână în mână. Nu cred că se pot reda aceste emoții. Mă bucur că oamenii se întorc cu fața la credință, ne rugăm cu toții pentru pace.
Mai multe publicații transmit mesajele autorităților adresate cetățenilor RM în contextul sărbătorilor pascale. Îmbrăcați în ie tradițională, președinta Maia Sandu și speakerul Parlamentului, Igor Grosu, au făcut apel la unitate și au reamintit cetățenilor că „binele și adevărul înving”, transmite Agora. Lecția pe care ne-o duce Paștele este că „după suferință vine vindecarea, iar lumina biruie întunericul”, a menționat într-un videoclip postat pe rețelele de socializare, președinta Maia Sandu. De asemenea, premierul Dorin Recean a îndemnat oamenii să prețuiască pacea și timpul petrecut alături de familie, observă Agora.
Deși este interzis, moldovenii continuă să aprindă focuri cu anvelope, titrează Moldova 1. Șeful Inspectoratului pentru Protecția Mediului, Ion Bulmaga, a anunțat că, în noaptea Învierii, au fost depistate mai multe cazuri de ardere a cauciucurilor și a precizat că va solicita majorarea amenzilor pentru a descuraja astfel de comportamente, notează postul public de televiziune. Iar TV 8 scrie că un primar ar fi agresat un inspector de mediu care îl filma. Postul de televiziune face trimitere la decarațiile șefului Inspectoratului pentru Protecția Mediului, care afirmă că „doi colegi, aflați în exercitarea atribuțiilor într-o localitate din Orhei, au depistat în preajma primăriei o grămadă de anvelope care urmau să fie arse. A fost chemat primarul și atenționat să le ia de acolo. Ulterior, reprezentanții Inspectoratului pentru Protecția Mediului s-au întors și au găsit persoane, printre care minori, arzând acele anvelope”, a povestit Ion Bulmaga. TV8 amintește că arderea anvelopelor este ilegală și sancționată cu amenzi considerabile, de până la 15.000 de lei pentru persoane fizice și până la 40.000 de lei pentru persoane juridice.
Mai multe instituții de presă publică articole dedicate foametei organizată în Basarabia în anii 1946-1947. Portalul Deschide.md scrie că în acea perioadă, în Basarabia, au murit peste 120 de mii de oameni. Astăzi în R. Moldova nu este nicio localitate care nu a fost afectată de această tragedie, constată autorul articolului. Foametea din acei ani a fost o politică deliberată a autorităților de la Moscova, amintește președintele Parlamentului, Igor Grosu. „Noi, cei de la Cahul, am auzit de-a lungul anilor istorii cutremurătoare despre cum familii întregi erau lăsate să moară de foame. Și asta pentru că regimul de atunci de la Kremlin a decis confiscarea forțată a cerealelor, indiferent dacă țăranilor le rămânea ceva sau nu pentru consumul propriu, relevă speakerul parlamentului. Igor Grosu a îndeamnat cetățenii să nu uite de această filă neagră a istoriei. Aceste lecții dureroase de viață trebuie să ne unească, să ne facă mai puternici și să muncim pentru o Moldovă pașnică și europeană”, conchide speakerul aprlamentului.
În perioada foametei din 1946-1947, în localitățile găgăuze din Moldova postbelică, au murit circa jumătate din locuitori, relevă Moldova 1. În memoria acelor zile înfiorătoare, în aceste localități au fost instalate memoriale, unde de Paștele Blajinilor, dar și în zilele de comemorare a victimelor foametei, sătenii vin pentru a cinsti memoria rudelor lor. În satul Gaidar, raionul Ceadîr-Lunga, în anul 2015, a fost instalat un memorial în cinstea locuitorilor satului care au fost răpuși de foame. Localnicul și cercetătorul de istorie locală Fiodor Kuru a studiat și a reconstituit documente cu numele a peste 1000 de victime ale foametei. „Era groaznic - omul slăbit până la epuizare încă nu murise, dar era urcat pe sanie și dus, aruncat în criptele de familie. Erau 3 cripte în cimitir și o groapă comună. Cei mai în vârstă nu mâncau deloc și îi hrăneau pe cei mici. Așteptau ajutor. Mureau cei maturi, apoi și copiii”, povestește Fiodor Kuru, cercetător.
De ce unele partide declarate pro-europene nu condamnă atacurile rusești din Ucraina? – se întreabă Ziarul de Gardă. În urma recentelor atacuri rusești, care au luat viața a zeci de oameni, inclusiv copii, mai mulți lideri europeni au venit cu mesaje de susținere pentru poporul ucrainean. Și o parte din politicienii din R. Moldova și-a arătat solidaritatea față de poporul ucrainean prin mesaje transmise pe platformele lor oficiale. În același timp, unele partide și politicieni, deși declarați pro-europeni, nu au condamnat public atacurile recente ale Federației Ruse asupra Ucrainei, observă autorul articolului. Analistul politic Mihai Isac, vede în această evitare a adevărului un mod de a-și asigura atât bunăvoința financiară și politică din partea Federației Ruse, dar și încercarea lor de a părea partide ale păcii. Iar potrivit analistului politic Victor Ciobanu, unele partide politice sunt doar declarativ sau aparent pro-europene. Șezutul între două scaune este politică tipic moldovenească și, de fapt, majoritatea politicienilor sunt de această talie, constată expertul. Este absolut imoral să nu condamni crime de război atunci când mor civili, copii, bătrâni, observă Victor Ciobanu, citat de Zdg.
Tot Ziarul de Gardă semnalează că rețeaua rusă de dezinformare Matrioșka a lansat o campanie de amploare care vizează pentru prima dată Republica Moldova. Pe rețelele sociale X și Bluesky circulă videoclipuri care, imitând identitatea unor instituții media internaționale sau a unor universități, dezvăluie că actuala președintă a țării, Maia Sandu, a câștigat alegerile prin campanii de propagandă, iar acum este angajată într-o represiune împotriva oponenților săi, scrie Ziarul de Gardă cu trimitere la site-ul de investigații The Insider. Într-un alt videoclip, în limba franceză, care se pretinde a fi un discurs al unui profesor universitar francez, Maia Sandu este acuzată de represiune politică din cauza arestării guvernatoarei Găgăuziei, Evghenia Guțul, care a fost reținută sub suspiciunea de cumpărare de voturi și finanțare ilegală a partidului pro-Kremlin Șor. După ce a fost reținută, Guțul a apelat la Vladimir Putin pentru a face presiuni asupra autorităților moldovene să o elibereze, menționează The Insider.
Agenția IPN constată că prețurile la apartamente continuă să urce în pofida scăderii vânzărilor. Cererea pe piața imobiliară este mai mare decât oferta cu 30%. În ultimii ani, stocul de apartamente spre vânzare este limitat. Astfel, cerințele cumpărătorilor nu sunt acoperite în totalitate și acest lucru generează o creștere constantă a prețurilor, explică agentul imobiliar Victor Cernomorcenco, solicitat de IPN. Cu toate că cererea crește, de la începutul anului se înregistrează o scădere a vânzărilor. În comparație cu anul trecut, în Chișinău s-au vândut cu 30% mai puține locuințe în aceeași perioadă. În contextul creșterii prețurilor, pentru 60% din apartamentele vândute în 2025 s-au contractat credite imobiliare, în comparație cu 35% din ultimii 7-8 ani.
