Revista presei internaționale // Summit-ul de pace de la Londra, anulat din cauza condițiilor inacceptabile ale SUA
Majoritatea publicațiilor internaționale își concentrează atenția asupra reuniunii programate azi la Londra, între reprezentanți ai Ucrainei, SUA și Europei, pe tema încheierii războiului ruso-ucrainean. Printre alte teme abordate de presa internațională se numără soluțiile analizate de Comisia Europeană pentru reducerea dependenței energetice față de Rusia, dar și pregătirile pentru înființarea unui tribunal care să-i judece pe oficialii ruși pentru crimele săvârșite în Ucraina. Cine sunt principalii candidați care i-ar putea succeda în funcție Papei Francisc, decedat la începutul săptămânii? – este una dintre întrebările la care caută răspuns presa străină.
Negocierile programate pentru azi la Londra, între miniștrii de externe ai Marii Britanii, SUA, Franței, Germaniei și Ucrainei, au fost anulate, relatează Sky News. Postul american dezvăluie că, în locul discuțiilor prevăzute inițial, va avea loc o întâlnire bilaterală între ministrul ucrainean Andrii Sibiga și omologul său britanic, David Lammy. Decizia vine după ce secretarul de stat american Marco Rubio a refuzat să participe la reuniunea de la Londra, determinându-i, în acest fel, și pe miniștrii de externe din Franța și Germania să renunțe la vizita programată azi în capitala Regatului Unit, notează Sky News. Potrivit postului american, dialogul cu Statele Unite a intrat în impas după refuzul președintelui ucrainean Volodimir Zelenski de a accepta recunoașterea anexării Crimeei de către Rusia – una dintre condițiile planului lui Donald Trump.
Anterior, Financial Times scria că președintele rus Vladimir Putin s-a declarat dispus să oprească acțiunile militare în Ucraina pe linia actuală a frontului, conform unui posibil acord de pace. Potrivit surselor diplomatice ale publicației, Moscova ar accepta, în schimb, să renunțe la pretențiile asupra unor teritorii aflate sub controlul Kievului, dar pe care Rusia le-a inclus în propria Constituție ca părți ale teritoriului său. Moscova dorește, în același timp, recunoașterea anexării Crimeei și a controlului asupra teritoriilor cucerite de armata rusă, notează Financial Times. Publicația observă că inițiativa lui Putin ar putea fi o mișcare tactică pentru a-l forța pe Trump să accepte celelalte cerințe ale Kremlinului și să le impună Ucrainei ca un fapt împlinit. Informațiile au fost publicate în ajunul reuniunii programate azi la Londra.
Înainte de anularea reuniunii de la Londra, The Washington Post scria că delegația americană urma să propună azi Kievului și aliaților săi europeni acceptarea inițiativei lui Putin privind recunoașterea Crimeei ca teritoriu rusesc și înghețarea liniei frontului. În schimb, Kievul ar fi primit garanții de securitate și sprijin pentru reconstrucția postbelică, ce ar urma să fie finanțată inclusiv din contul activelor rusești înghețate în băncile occidentale, dezvăluie The Washington Post. Propunerea americană conține elemente acceptabile pentru Ucraina, dar și aspecte respinse categoric de Kiev, notează publicația. Președintele Volodimir Zelenski a reiterat însă că „Crimeea este teritoriu ucrainean” și că orice discuție despre statutul său doar prelungește războiul, remarcă The Washington Post.
Daily Telegraph relata că planul de pace propus de SUA Ucrainei includea șapte puncte, printre care recunoașterea anexării Crimeei de către Rusia, renunțarea Ucrainei la aderarea la NATO și ridicarea sancțiunilor americane împotriva Moscovei. Potrivit surselor publicației, acest plan urma să fie discutat la întâlnirea de la Londra dintre ministrul ucrainean de externe Andrii Sibiga și emisarul american Keith Kellogg. Reprezentanții lui Trump, Marco Rubio și Steven Witkoff, își anulaseră participarea la negocieri, însă se preconizează ca Witkoff să viziteze Rusia în această săptămână, scrie Daily Telegraph. Planul prevede, de asemenea, un acord dintre SUA și Ucraina privind exploatarea în comun a resurselor naturale ucrainene și posibile relații economice relansate între SUA și Rusia, mai spun sursele ziarului britanic. Daily Telegraph atrage atenția că documentul nu oferă garanții clare de securitate pentru Ucraina, iar oficialii de la Kiev se declară sceptici. Sursele aceleiași publicații consideră că summitul de la Londra era doar o ocazie pentru Ucraina de a-și exprima viziunea asupra păcii.
Franța și alte state europene și-au prezentat propriile „linii roșii” în negocierile de pace din Ucraina, a declarat ministrul francez de externe, Jean-Noël Barrot, într-un interviu acordat postului de radio Franceinfo. Șeful diplomației de la Paris a comunicat că aceste poziții urmau să fie reafirmate în cadrul discuțiilor amânate de la Londra, unde europenii intenționau să afirme clar că nu vor accepta compromisuri care le-ar afecta securitatea. Barrot a subliniat că Europa susține un acord care să respecte interesele Ucrainei și să nu legitimeze agresiunea rusă. Scopul declarat al Europei este obținerea unei păci juste, care să garanteze securitatea continentală, inclusiv prin trupe de monitorizare a unui eventual acord de pace, a mai spus ministrul francez.
Mai multe publicații relatează că, în timp ce Statele Unite se pregăteau să discute cu reprezentanții diplomatici ai Kievului și aliaților săi europeni condițiile unui armistițiu, Rusia și-a reluat atacurile aeriene asupra Ucrainei, făcând noi victime în rândul civililor. The Kyiv Independent informează că cel puțin nouă persoane au murit și peste 30 au fost rănite în urma unui atac cu dronă lansat de Rusia asupra orașului Marganeț, din regiunea Dnepropetrovsk. Publicația precizează, făcând referire la rapoartele autorităților locale, că drona rusească a lovit un autobuz care transporta angajați ai unei companii locale. The Kyiv Independent amintește că orașul Marganeț este situat în sudul regiunii Dnepropetrovsk, în apropiere de teritoriile ocupate din regiunea Zaporojie. Atacul vine în contextul intensificării loviturilor rusești asupra orașelor ucrainene, în pofida propunerii Kievului pentru un armistițiu de 30 de zile asupra infrastructurii civile, menționează publicația ucraineană.
„Tribunalul pentru Putin” – așa a fost numită instanța ce urmează să fie înființată de Consiliul Europei pentru investigarea crimelor săvârșite împotriva Ucrainei, transmite Deutsche Welle. Noul tribunal va avea sediul în orașul olandez Haga, unde se află și Curtea Penală Internațională, și va funcționa în baza legislației ucrainene, subliniază postul german de televiziune. Totuși, această instanță nu-i va putea judeca, nici măcar în absență, pe liderii de rang înalt ai Rusiei, precum președintele Vladimir Putin, ministrul său de externe, Serghei Lavrov, sau premierul Mihail Mișustin, din cauza imunității lor, remarcă Deutsche Welle. Decizia finală privind instituirea tribunalului va fi luată cu votul a două treimi dintre membrii Consiliului Europei, iar ratificarea acordului de funcționare va necesita aprobarea parlamentelor naționale, ceea ce ar putea dura mai multe luni, conchide Deutsche Welle.
Comisia Europeană analizează posibilitatea interzicerii semnării de noi contracte pentru combustibili fosili rusești de către companiile din UE, transmite Reuters. Potrivit agenției de presă, executivul de la Bruxelles explorează concomitent opțiuni legale care să permită rezilierea contractelor existente fără sancțiuni. Măsurile au scopul de a reduce semnificativ importurile de gaze naturale lichefiate (GNL) din Rusia, care au crescut în 2024 și reprezintă acum aproape 20% din aprovizionarea totală cu gaze a UE, relevă Reuters. O „foaie de parcurs” privind aceste măsuri va fi prezentată pe 6 mai, iar aprobarea acestora ar putea necesita votul Parlamentului European, precizează agenția.
În luna mai, la Vatican va avea loc un conclav în care peste 100 de cardinali vor alege următorul papă, iar BBC dezvăluie cine sunt principalii candidați. Potrivit serviciului britanic de presă, printre favoriți se numără Pietro Parolin, secretar de stat al Vaticanului, cunoscut pentru experiența sa diplomatică și apropierea de papa Francisc, dar și arhiepiscopul de Bologna, Matteo Zuppi, un cardinal progresist, implicat în inițiative sociale și negocieri de pace. Un alt candidat este Piero Pizzaballa, patriarh latin al Ierusalimului, apreciat pentru discreția sa și implicarea în criza din Orientul Mijlociu. Cardinalul maghiar Péter Erdő este susținut de aripa conservatoare, fiind un jurist respectat și o figură pragmatică. Luis Antonio Tagle, din Filipine, este considerat „asiaticul Francisc” datorită viziunilor sale progresiste, iar din Africa se evidențiază Peter Turkson și Robert Sarah, cu poziții diferite în interiorul Bisericii, relevă BBC. De asemenea, cardinali precum Mario Grech și Jean-Marc Aveline atrag atenția prin echilibrul între tradiție și reformă, ultimul putând deveni primul papă francez din secolul al XIV-lea, remarcă BBC.
