Revista presei internaționale // Reacții și tensiuni după eșecul reuniunii de la Londra, unde ar fi trebuit discutat un posibil armistițiu între Ucraina și Rusia
Majoritatea publicațiilor internaționale analizează reacțiile și tensiunile apărute după eșecul reuniunii de la Londra, unde ar fi trebuit discutat un posibil armistițiu între Ucraina și Rusia, în prezența reprezentanților SUA și ai statelor europene. Între timp, presa străină atrage atenția asupra intensificării atacurilor rusești asupra Kievului și asupra mesajului transmis de Vladimir Putin privind pregătirea Rusiei pentru viitoare conflicte armate. Impactul economic pozitiv al integrării Bulgariei și României în spațiul Schengen este o altă temă abordată de presa internațională.
Kievul și aliații săi europeni au declarat că o încetare completă a focului și garanții clare de securitate pentru Ucraina sunt condiții esențiale pentru începerea negocierilor de pace cu Rusia, transmite Bloomberg. Agenția de presă amintește că o reuniune planificată ieri la Londra a fost anulată după ce delegația americană, ce urma să fie condusă de secretarul de stat Marco Rubio, și-a retras participarea din cauza refuzului Ucrainei și al partenerilor săi de a accepta condițiile planului propus de SUA. Bloomberg enumeră câteva dintre condițiile incluse în planul american între care recunoașterea Crimeei anexate ca teritoriu rus și refuzul Ucrainei de a adera la NATO. Sursele agenției de presă dezvăluie că în pofida acestor condiții inacceptabile, Ucraina și aliații săi sunt dispuși să discute propunerile SUA, însă doar dacă Moscova va fi de acord în prealabil cu încetarea completă a focului. În plus Kievul și partenerii săi europeni insistă asupra includerii în viitorul acord de pace a unor garanții clare de securitate care să permită Ucrainei menținerea unei armate funcționale. Bloomberg precizează că în lipsa delegației americane, miniștrii de externe ai Franței și Germaniei și-au anulat și ei vizita în capitala Regatului Unit delegând oficiali de rang inferior care s-au întâlnit cu șefii diplomațiilor de la Kiev și Londra.
Potrivit Axios, delegația ucraineană a mers la întâlnirea din 23 aprilie de la Londra pentru a discuta un armistițiu de 30 de zile, și nu un acord de pace final cu Rusia, așa cum propunea administrația Trump. Un oficial american a declarat pentru Axios că această schimbare de direcție a fost semnalată de Ucraina cu o zi înainte de reuniune, motiv pentru care secretarul de stat Marco Rubio și-a anulat vizita. Publicația menționează că Statele Unite au prezentat părții ucrainene planul acordului de pace încă pe 17 aprilie, la Paris, ca o „ultimă ofertă” înainte ca administrația americană să renunțe la intermedierea negocierilor. Potrivit surselor Axios apropiate guvernului ucrainean, Kievul consideră că propunerea Washingtonului e dezechilibrată, favorabilă Rusiei și neclară în ceea ce privește beneficiile pentru Ucraina.
Trump presează Ucraina să accepte un plan de pace care favorizează puternic Rusia, titrează The New York Times. Potrivit publicației, președintele Trump și colaboratorii săi de top au cerut miercuri ca Ucraina să accepte o propunere concepută de americani, care ar acorda Rusiei tot teritoriul pe care l-a câștigat în război, oferind Kievului doar asigurări de securitate vagi. Planul american, care ar bloca în mod explicit aderarea Ucrainei la Organizația Tratatului Atlanticului de Nord, a fost respins de președintele Volodimir Zelenski al Ucrainei, a cărui dispută de lungă durată cu președintele Trump a ieșit la iveală în urmă cu două luni în Biroul Oval. Propunerea pare să solicite, de asemenea, ca Statele Unite să recunoască preluarea Crimeei de către Rusia în 2014.
Potrivit surselor Reuters, ieri la Londra, oficialii europeni au respins ferm o altă condiție inclusă în planul de încheiere a războiului propus de administrația americană. E vorba de cererea Rusiei de relaxare a sancțiunilor înainte de finalizarea negocierilor de pace. În schimb, Statele Unite nu susțin ideea demilitarizării Ucrainei precum vrea Moscova și sunt de acord cu desfășurarea unor trupe europene pe teritoriul său, ca parte a unui eventual sistem de garanții de securitate, notează sursele agenției Reuters.
În timp ce susține că vrea pace, Rusia își continuă atacurile aeriene asupra infrastructurii civile ucrainene, transmite Suspilne. Potrivit agenției ucrainene de presă, noaptea trecută, Kievul a fost supus unui atac rusesc cu rachete și drone care au făcut cel puțin 9 morți și peste 60 de răniți. The Moscow Times semnalează între timp că președintele rus Vladimir Putin nu e dispus să pună capăt războiului declarând ieri la o reuniune a Comisiei Militar-Industriale că Rusia trebuie să-și extindă capacitățile complexului militar-industrial pentru a se pregăti de viitoarele conflicte armate. Publicația amintește că, sectoarele legate de apărare au fost principalul motor al creșterii industriale din ultimii doi ani, în timp ce restul economiei ruse stagnează. După trei ani de la impunerea sancțiunilor împotriva Rusiei ca urmare a invaziei în Ucraina, prețurile la unele produse alimentare în Moscova au ajuns la același nivel cu cele din New York, ba chiar le-au depășit în anumite cazuri, scrie The Moscow Times. Comparând prețurile din supermarketurile din New York cu cele din Moscova, publicația constată că mai multe produse precum peștele, brânza, laptele și unele legume sunt mai scumpe în capitala rusă. Și asta în condițiile în care diferența de venituri rămâne uriașă: un locuitor al New York-ului câștigă în medie de 4-3 ori mai mult decât un moscovit, subliniază The Moscow Times.
Integrarea deplină a Bulgariei și României în spațiul Schengen, la 1 ianuarie, a avut un impact economic pozitiv semnificativ asupra Uniunii Europene, transmite agenția bulgară de presă BTA care face referire la un raport al Comisiei Europene. Cele două țări vor economisi miliarde de euro anual, datorită eliminării costurilor logistice și a întârzierilor cauzate de controalele de frontieră, estimează BTA. Înainte de aderare, companiile din ambele state pierdeau sume considerabile din cauza acestor obstacole, relevă aceeași agenție de presă, precizând că spațiul Schengen e considerat coloana vertebrală a pieței interne europene, facilitând circulația a aproape 450 de milioane de cetățeni.
