Planul american vs planul european: cum văd SUA, Ucraina și Europa sfârșitul războiului
Statele Unite, Ucraina și liderii europeni continuă discuțiile despre cum ar putea fi oprit războiul din Ucraina, însă propunerile puse pe masă arată că sunt încă departe de un acord comun. Două documente consultate de Reuters arată clar diferențele: americanii vor recunoașterea unor teritorii ocupate de Rusia și ridicarea sancțiunilor, în timp ce Ucraina și partenerii săi europeni cer garanții ferme de securitate, despăgubiri și refuză orice recunoaștere a pierderii de teritoriu.
Cele două seturi de propuneri – discutate la Paris pe 17 aprilie și la Londra pe 23 aprilie – arată diferențele de viziune între Statele Unite, Ucraina și Europa privind condițiile pentru încheierea conflictului.
Ce conțin propunerile americane
Recunoașterea oficială a Crimeii ca teritoriu rusesc, plus acceptarea de facto a controlului Moscovei asupra unor regiuni din sudul și estul Ucrainei;
Garanții de securitate generale, oferite de state europene, fără detalii despre un eventual angajament american direct;
Renunțarea Ucrainei la aderarea la NATO, ca parte a înțelegerii;
Ridicarea sancțiunilor impuse Rusiei începând cu 2014, în cadrul unui acord de pace;
Compensații financiare pentru Ucraina, fără precizarea sursei fondurilor.
Ce cer Ucraina și aliații europeni
Orice discuție despre teritorii să fie amânată până după semnarea unui acord de încetare a focului; nu se acceptă nicio formă de recunoaștere a controlului rusesc;
Garanții de securitate clare, inclusiv din partea SUA, printr-un acord similar cu articolul 5 NATO, care presupune sprijin militar în cazul unui nou atac;
Fără restricții asupra dimensiunii sau echipării armatei ucrainene și posibilitatea ca aliații să staționeze trupe în Ucraina;
Ridicarea treptată a sancțiunilor, doar după ce Rusia respectă toate condițiile unui acord de pace;
Despăgubiri pentru Ucraina din activele rusești înghețate în străinătate.
Precizăm că discuțiile organizate miercuri, 23 aprilie, la Londra pentru un posibil armistițiu în Ucraina s-au încheiat fără un rezultat clar. Întâlnirea, care ar fi trebuit să reunească oficiali de rang înalt din Statele Unite, Ucraina, Marea Britanie, Franța și Germania, a fost marcată de absențe importante din partea Washingtonului și de propuneri considerate inacceptabile de partea ucraineană.
Condițiile SUA au fost respinse categoric de Ucraina. Președintele Volodimir Zelenski a declarat că „nu există nimic de discutat” dacă planul presupune cedarea de teritorii, ceea ce ar contraveni Constituției Ucrainei.
Astăzi, 25 aprilie, președintele american Donald Trump a declarat că peninsula Crimeea va „rămâne cu Rusia”.
Negocierile dintre Rusia și Ucraina pentru încetarea războiului au cunoscut mai multe etape, cu implicarea SUA, Uniunii Europene, Turciei și Marii Britanii, însă progresele au fost limitate și marcate de tensiuni.
Primele discuții au avut loc în 2022, în Belarus și Turcia, imediat după invazia rusă. Runda de la Istanbul, mediată de autoritățile turce, a inclus propuneri privind neutralitatea Ucrainei și renunțarea la intențiile de aderare la NATO în schimbul unor garanții internaționale de securitate. Deși Rusia a promis atunci reducerea activităților militare în jurul Kievului și Cernihivului, retragerile s-au dovedit a fi repoziționări tactice, iar negocierile au eșuat din cauza lipsei de încredere și a condițiilor impuse de Moscova, inclusiv recunoașterea anexării Crimeii.
Între 2023 și 2024, discuțiile directe s-au blocat, dar au existat tentative indirecte, inclusiv inițiative ale Turciei și Qatarului. Acordul privind exporturile de cereale prin Marea Neagră, negociat în 2022 sub egida ONU și a Turciei, a fost invocat ca model de dialog, însă a avut o durată limitată. Tentativele de reluare a negocierilor au fost compromise de escaladări pe front și de atacurile repetate asupra infrastructurii critice.
În 2025, sub administrația Trump, SUA au preluat un rol mai activ în eforturile de mediere, propunând armistiții temporare și întâlniri directe cu liderii ruși. Totuși, condițiile impuse de Kremlin – în special recunoașterea teritoriilor ocupate și impunerea neutralității Ucrainei – au fost respinse de autoritățile de la Kiev. Uniunea Europeană și Regatul Unit au sprijinit constant Ucraina, inclusiv prin asistență militară și financiară, dar au exprimat rezerve față de concesiile solicitate de Moscova. Turcia și-a menținut rolul de mediator, iar Franța și Marea Britanie au propus trupe de menținere a păcii, propunere care a fost întâmpinată cu amenințări din partea Rusiei.
