Revista presei // Războiul din Ucraina a readus în prim-plan amenințarea unui accident nuclear; Persoane publice, amenințate cu moartea
Subectul violenței în familie, consecințele accidentului nuclear de la Cernobîl, dar și inaugurarea construcției noului pod de la Ungheni, denumit simbolic „Podul de Flori”, sunt câteva subiecte abordate activ de publicațiile din RM.
Subiectul violenței în familie a revenit în atenția presei după ce, în seara zilei de vineri, 25 aprilie, oamenii legii au intervenit într-un caz de „conflict în familie”, iar Ziarul de Gardă a aflat că este vorba despre familia deputatului Vasile Bolea. Conform surselor publicației, unul dintre copiii deputatului a apelat la 112. ZdG a consultat imaginile video înregistrate în momentul în care Poliția a ajuns la apartamentul familiei Bolea. Din imagini se poate observa cum unul dintre copii îi arată cu degetul polițistului locul în care se află părinții lui. Vasile Bolea o ținea imobilizată cu mâinile pe soția sa, care plângea. Deputatul nu s-a oprit nici când au apărut oamenii legii, relevă publicația.
O nouă reacție a soției deputatului Bolea: „apelul a fost efectuat din greșeală de copilul nostru”, titrează ZgD. „În cei 17 ani de viață împreună, soțul meu nu a recurs niciodată la violență fizică asupra mea. (…) Nu am fost supusă violenței, nu am solicitat un ordin de protecție și nu am depus mărturie la poliție. Emiterea ordinului de protecție a fost pentru mine o surpriză neplăcută”.
Rodica Bodian, soția deputatului Vasile Bolea, neagă că a fost bătută și spune că informațiile din media ar fi false și că fac parte dintr-o campanie planificată de discreditare a parlamentarului, scrie Anticoruptie.md. Totuși, anterior, într-un prim mesaj postat pe Facebook, soția deputatului a recunoscut că a fost o ceartă în familie, remarcă sursa citată. Mai mulți internauți presupun că al doilea mesaj postat putea fi scris sub presiune, notează portalul anticorupție.md.
De ce victimele violenței domestice au nevoie de timp pentru a-și părăsi agresorii? – analizează NewsMaker, publicând și mărturia unei supraviețuitoare.
Iar Agora constată că ciclul abuzului, acea succesiune de violență, regrete și promisiuni de schimbare, creează o dependență emoțională greu de rupt. Iar frica este un zid invizibil care le ține pe multe femei captive. În spatele acestor sentimente, stă adesea dependența economică. Lipsa unui venit propriu sau a sprijinului din partea familiei și prietenilor face ca multe femei să nu aibă unde să plece sau cu ce să-și înceapă o viață nouă, constată Agora, care vine și cu un set de recomandări pentru victimele abuzului în familie. Un prim pas ar fi apelul la poliție și emiterea unui ordin de restricție care să interzică agresorului orice apropiere fizică sau comunicare cu victima.
Ziarul de Gardă trasmite că mai multe persoane publice au fost victimele unor apeluri telefonice și mesaje care îi amenință cu moartea. Într-o postare publicată de deputata Olesea Stamate, aceasta prezintă un video unde răspunde la unul din apelurile amenințătoare iar o voce de robot începe să o jingnească și să o amenințe cu moartea în limba rusă. Și analistul politic Andrei Curăraru a primit un apel asemănător, iar vocea pare similară cu cea a robotului din videoclipul Olesei Stamate, relevă Ziarul de Gardă. ”Noi mergem înainte, cu neamurile noastre, cu demnitatea noastră, cu Moldova noastră. Voi rămâneți cu frica, cu ura și cu rușinea care o să vă îngroape. Nu voi tremura. Voi o să dispăreți, așa cum dispar toți lașii”, a scris Andrei Curăraru pe Facebook.
Pe 26 aprilie, în atenția presei a revenit subiectul tragediei de la Cernobîl. ”La 39 de ani de la explozia nucleară de la Cernobîl, rănile provocate de acea tragedie rămân deschise, a declarat președinta Maia Sandu, citată de RFI. Războiul purtat de Rusia în Ucraina a readus în prim-plan amenințarea unui accident nuclear”, a subliniat Maia Sandu, cu prilejul Zilei Internaționale de comemorare a victimelor catastrofei de la Cernobîl.
Deputatu PAS, Oazu Nantoi, a explicat, citat de TVR Moldova, că „în atmosferă au fost aruncați de patru sute de ori mai mulți izotopi decât în urma atacului nuclear de la Heroshima. Au fost contaminate 170 de milioane de kilometri pătrați. A fost plătit un preț greu. Eu țin minte timpurile celea era haos, lipseau echipamente de protecție. Noi suntem obligați moral să îi susținem pe toate căile posibile pe cei care au luptat cu această catastrofă”.
„La lichidarea directă a consecințelor accidentului nuclear de la Cernobîl, au participat 3 500 de conaționali - soldați, pompieri, salvatori, studenți și chiar artiști, a aminitit prim-ministrul, Dorin Recean, citat de Moldpres. Cazul ansamblului de dans de la Ungheni care a fost trimis la Cernobîl pentru a evolua în fața lichidatorilor avariilor este un exemplu trist al unui regim totalitar care nu pune preț pe viață și pe oameni”, a menționat Dorin Recean.
Mai multe publicații au relatat între timp despre evenimentele dedicate Zilei Drapelului de Stat, marcată anual la 27 aprilie. Drapelul R. Moldova, la înălțime, pe unul din cei 100 de piloni instalați deja ai Liniei Electrice Vulcănești - Chișinău, transmite TVR Moldova. „Dacă tricolorul este asociat cu lupta pentru independență a Republicii Moldova, atunci ce poate fi mai aproape de acesta decât Linia independenței energetice a țării, Vulcănești- Chișinău? - a scris ministrul Energiei Dorin Junghietu pe pagina sa de Facebook. Odată finalizată, aceasta va permite importul de energie electrică din România evitând regiunea transnistreană și va elimina ultima pârghie de șantaj energetic din partea Rusiei”, a subliniat Dorin Junghietu, citat de TVR Moldova. Potrivit autorităților, linia Vulcănești - Chișinău va fi gata până la finele acestui an, mai dau asigurări autoritățile.
Pod rutier peste Prut, simbol al legăturii între R. Moldova și Europa, inaugurat la Ungheni! – e titlul unui articol publicat de Ziarul Național. Sâmbătă a fost inaugurat oficial șantierul primului pod rutier peste Prut din ultimele șase decenii, ce va conecta Ungheniul din Republica Moldova cu comuna Golăești din județul Iași, România, precizează publicația. În cadrul ceremoniei, viceprim-ministrul României, Marian Neacșu, a afirmat că acest pod simbolizează calea R. Moldova, prin România, către Europa.
Prin construcția acestui pod, dar și a altor care vor urma, vor fi aduse numeroase beneficii cetățenilor inclusiv mediului de afaceri datorită accesului la cele mai importante piețe din centrul Europei, a comentat la Moldova 1, directorul de programe de la Institutul de Dezvoltare și Expertiză a Proiectelor, Iurie Calestru. El a mai spus că sunt toate șansele ca acest pod să fie construit fără întârzieri dacă toate părțile își vor îndeplini obligațiile.
Coroanele de plastic în cimitire – o tradiție care ne sufocă natura, semnalează Ecopresa. Anual, doar în cimitirele din Chișinău ajung peste 25.000 de coroane funerare din plastic, iar la nivel național – aproape 300.000. După câteva zile, aceste coroane devin deșeuri imposibil de reciclat. În fiecare an, peste 62 de tone de articole funerare se acumulează doar în capitală. Și nu pot fi evacuate legal – nu sunt deșeuri menajere. Așa că multe ajung în gropi improvizate sau, mai grav, sunt arse ilegal, poluând aerul pe care îl respirăm, atenționează Ecopresa.
