Revista presei internaționale // Energia electrică restabilită în Peninsula Iberică; Armistițiu controversat în Ucraina
Presa internațională își concentrează atenția asupra a două crize majore: o pană de curent de proporții care a afectat Peninsula Iberică și evoluțiile tensionate din războiul ruso-ucrainean. Presa europeană relatează detalii despre întreruperea alimentării cu energie și ipotezele privind cauzele incidentului, în timp ce mai multe publicații internaționale analizează propunerile de armistițiu făcute de Moscova și Kiev. În același timp, cresc temerile că Statele Unite, sub conducerea lui Donald Trump, s-ar putea retrage din negocierile pentru pace, scrie presa străină.
O pană masivă de curent a afectat, pe 28 aprilie, Spania, Portugalia, părți din Franța și Andorra, lăsând, potrivit presei locale, aproximativ 50 de milioane de oameni fără electricitate. El Mundo scrie că în Spania livrările de curent au fost restabilite aproape în totalitate după adevăratul haos izbucnit ieri în urma întreruperii alimentării cu energie: metroul, transportul aerian și feroviar au fost paralizate, semafoarele au încetat să funcționeze, serviciile bancare electronice au fost întrerupte, iar accesul la internet și rețelele mobile a fost serios afectat.
Publicația portugheză Diario de Noticias observă că administratorul operatorului portughez de energie, João Faria Conceição, a refuzat să comenteze pripit cauzele incidentului. Sursele publicației Politico admit însă că întreruperile masive de curent puteau fi provocate de schimbări bruște de temperatură, care au făcut ca firele de înaltă tensiune să vibreze anormal, dezechilibrând rețeaua electrică. Potrivit Politico, autoritățile spaniole și portugheze au deschis anchete pentru a stabili cauza exactă a incidentului, luând în calcul inclusiv posibilitatea unui atac cibernetic, deși oficialii europeni au declarat că nu există dovezi în acest sens. Politico notează că Spania și Portugalia au o rețea energetică foarte integrată, care funcționează ca o insulă energetică și este legată de restul Europei printr-un număr mic de conexiuni transfrontaliere cu Franța. Comisia Europeană a cerut de mult timp o integrare mai puternică a sistemelor energetice ale țărilor, dar, deși Madrid, Lisabona și Paris au declarat în mod repetat că sunt pregătite să avanseze în implementarea acestui plan, progresul a fost lent, scrie publicația. Anterior, s-au mai înregistrat pene masive de curent în Europa, acestea fiind provocate de defecțiuni minore în sistemele energetice naționale, scrie Politico, amintind că, în 2003, întreaga Italie a rămas fără electricitate după ce o linie de înaltă tensiune din Elveția a fost avariată de căderea unui copac.
De altfel, Euronews ia în calcul ipoteza unui incident asemănător, care ar fi putut cauza și întreruperile de energie de ieri în Peninsula Iberică. Experții intervievați de postul pan-european de televiziune admit că penele de curent puteau fi provocate de un incendiu izbucnit ieri în sud-vestul Franței, deteriorând o linie de înaltă tensiune. Profesorul Solomon Brown de la Universitatea din Sheffield a menționat că vibrații atmosferice forțate ar fi putut produce dezechilibre electromagnetice similare cu cele provocate de furtunile solare. Aceste vibrații ar fi afectat sincronizarea liniilor de înaltă tensiune, generând o reacție în lanț în rețelele europene interconectate. În completare, Onyeama Nduka, expert în energie sustenabilă la o universitate britanică, a subliniat pentru Euronews că lipsa unor puncte de rezervă în sistemele energetice poate duce la efecte în cascadă. În timp ce autoritățile portugheze vorbesc despre probleme tehnice externe, ipoteza unui atac cibernetic a fost exclusă de majoritatea oficialilor europeni. Cu toate acestea, specialiștii în infrastructură avertizează că o defecțiune fizică, un dezechilibru de rețea sau chiar o acțiune coordonată pot produce efecte similare într-un sistem energetic interdependent, conchide Euronews.
Alimentarea cu energie a început să fie restabilită treptat, inclusiv cu sprijinul rețelelor din Franța și Maroc, iar, potrivit ziarului portughez Publico, peste 90 la sută din populația Peninsulei Iberice era asigurată, în această dimineață, cu energie electrică. Reuters informează că Ministerul de Interne al Spaniei a declarat, între timp, stare de urgență în zonele care solicită oficial sprijin pentru menținerea ordinii publice și coordonarea intervențiilor.
Evoluția războiului ruso-ucrainean continuă să fie urmărită îndeaproape de presa internațională. The Moscow Times transmite că președintele rus, Vladimir Putin, a anunțat o încetare unilaterală a focului în Ucraina pentru a marca cea de-a 80-a aniversare a ceea ce, în Rusia, se numește victoria în Marele Război pentru Apărarea Patriei. Potrivit The Moscow Times, Putin a declarat că Rusia va înceta ostilitățile militare pentru 3 zile, între 8 și 11 mai, îndemnând partea ucraineană „să urmeze acest exemplu”.
Ucraina a răspuns la propunerea armistițiului rusesc cu o contraofertă de încetare a focului imediată și pe termen lung, transmite Unian. Potrivit agenției de presă, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a respins propunerea de armistițiu anunțată de Vladimir Putin cerând o încetare imediată, completă și necondiționată a focului pentru cel puțin 30 de zile, nu doar pentru perioada paradei militare de la Moscova. El a subliniat că viața oamenilor e mai importantă decât spectacolele simbolice și a amintit că SUA propuseseră deja un armistițiu de o lună în martie, acceptat de Kiev. Casa Albă a transmis că președintele Donald Trump susține ideea unui armistițiu permanent, exprimându-și dezamăgirea față de ambii lideri din cauza continuării luptelor, amintește Unian.
Organizația Națiunilor Unite își menține poziția că războiul ruso-ucrainean trebuie să se încheie în conformitate cu dreptul internațional și Carta ONU, a declarat citat de Ukrinform purtătorul de cuvânt al secretarului general, Stéphane Dujarric. Potrivit agenției ucrainene de presă, el a subliniat că pacea trebuie să fie durabilă și să includă recunoașterea suveranității și integrității teritoriale a Ucrainei. ONU apreciază orice efort care contribuie la soluționarea conflictului, atât timp cât respectă aceste principiia spus Dujarric citat de Ukrinform amintind că această poziție a fost exprimată în mod repetat de către organizație.
Între timp, în Europa și Ucraina cresc temerile că președintele american Donald Trump ar putea părăsi negocierile pentru încetarea războiului, susțin oficiali citați de Financial Times. Potrivit acestora, orice progres simbolic ar putea fi folosit de Trump pentru a-și declara misiunea încheiată, chiar fără un acord de pace durabil. Refuzul lui Putin de a accepta cerințele-cheie ale Ucrainei și SUA, dar și dificultatea negocierilor, au influențat schimbarea poziției americane, remarcă Financial Times. În acest context, unele capitale europene și-au ajustat strategia, iar Kievul își consolidează capacitățile de apărare și cooperarea cu aliații europeni, notează sursele publicației. Deputatul ucrainean Oleksandr Merejko avertizează că o retragere a SUA ar putea încuraja escaladarea conflictului de către Rusia, mai scrie Financial Times, precizând că Trump ar putea ieși din procesul de pace dacă părțile nu cooperează, iar acest lucru s-ar putea întâmpla până pe 4 mai.
Președintele Franței, Emmanuel Macron, a afirmat într-un interviu acordat publicației Paris Match că, în perioada următoare, presiunea internațională asupra Rusiei va crește în vederea obținerii unui acord de încetare a focului în Ucraina. El a precizat că a contribuit la organizarea întâlnirii între Donald Trump și Volodimir Zelenski la Vatican, cu scopul de a relansa un dialog bazat pe încredere și de a impulsiona un armistițiu necondiționat. Macron a făcut apel la Statele Unite să adopte o atitudine mai fermă față de Rusia și să susțină activ eforturile diplomatice pentru pace. Președintele francez a subliniat în același interviu că sancțiunile și amenințările credibile reprezintă instrumente necesare pentru a determina Moscova să accepte oprirea ostilităților. Deși a admis că o parte a soluției depinde de disponibilitatea Kremlinului, Macron s-a arătat moderat optimist în privința perspectivelor. El a subliniat că exercitarea unei presiuni exclusiv asupra Ucrainei s-a dovedit ineficientă și că este necesară o abordare mai echilibrată.
Bloomberg constată că influența Rusiei pe piața militară a Indiei a slăbit semnificativ din cauza problemelor de calitate a armamentului livrat. Potrivit agenției americane de presă, India, care a fost timp de decenii unul dintre cei mai importanți cumpărători de arme rusești, își îndreaptă acum atenția spre tehnologia de apărare oferită de Franța, Germania și SUA. Bloomberg remarcă un recent contract prin care India s-a angajat să cumpere avioane franceze Rafale în valoare de peste 7 miliarde de dolari, acestea urmând să înlocuiască treptat vechile aeronave de luptă rusești MiG. În plus, India a renunțat la planurile de a cumpăra elicoptere și submarine rusești, alegând modele din Occident, considerate mai performante, menționează Bloomberg. De la începutul războiului ruso-ucrainean, importul armamentului rusesc în India s-a înjumătățit, iar Rusia nu mai este furnizorul principal al acestei țări, notează agenția de presă.
