Revista Presei // Moldova și Ucraina își reafirmă angajamentul de a avansa împreună pe drumul european
Vizitele secrete la Moscova și Minsk ale fugarului Vladimir Plahotniuc, scuza deputatului Vasile Bolea după ce a ajuns subiectului unui scandal de violență în familie și cum votul cetățenilor români din Republica Moldova poate înclina balanța la scrutinul prezidențial din România, sunt doar câteva dintre principalele subiecte ale presei, trecute în revistă.
Vladimir Plahotniuc a avut o întrevedere secretă la Moscova cu Dmitri Kozak, titrează Ziarul Național. Publicația se întreabă dacă fondarea blocului „Alternativa” ar fi primul efect al înțelegerilor la care ar fi ajuns reprezentantul lui Putin și oligarhul fugar. Întrebarea apare în contextul interceptărilor difuzate de Moldova: Actual, din care reiese că fostul coordonator al coaliției de guvernare, Vlad Plahotniuc, ar fi fost anul trecut la Moscova și Minsk, unde a purtat negocieri cu Dmitri Kozak, reprezentantul administrației liderului de la Kremlin, Vladimir Putin. Întâlnirea ar fi fost organizată de Vladislav Darvai, fostul reprezentant comercial din cadrul Ambasadei Rusiei la Chișinău și fratele său, Rostislav, care au fost interceptați. Cum a fost posibilă această vizită și care ar fi scopul, găsiți în articol.
Moldova și Ucraina își reafirmă angajamentul de a avansa împreună pe drumul european, sprijinindu-se reciproc, scrie IPN. Pentru cele două state, Uniunea Europeană este un proiect de pace, au declarat, la Chișinău, vicepremiera Cristina Gherasimov și viceprim-ministra pentru integrare europeană și euroatlantică a Ucrainei, Olha Stefanishyna. Mai mult, oficiala ucraineană a subliniat că Ucraina și Moldova merg cot la cot și s-a arătat convinsă că împreună, cele două țări sunt mai puternice și vor ajunge în familia europeană. Comentariul vine în contextul declarațiilor făcute de Marta Kos, comisară europeană pentru extindere, care a spus că Uniunea Europeană ia în considerare posibilitatea de a continua procesul de aderare cu Republica Moldova, decuplând-o de Ucraina, întrucât eforturile Kievului de a adera la blocul comunitar sunt blocate de Ungaria.
Votul cetățenilor români din R. Moldova ar putea contribui „decisiv la configurarea clasamentului final” la scrutinul pentru alegerea președintelui în România, titrează Europa Liberă care a discutat cu analistul politic Armand Goșu. Deși votul românilor din stânga Prutului poate înclina balanța, Republica Moldova apare „foarte puțin” în campania electorală a celor 11 candidați la funcția de președinte al României, observă Armand Goșu. O explicație ar fi faptul că acest subiect nu aduce neapărat „puncte electorale” în interiorul României. El estimează că un președinte al României ostil R. Moldova va pune piedici în construirea unei relații de încredere între cele două state.
Unirea Republicii Moldova cu România ar pune capăt oricăror influențe rusești în țara noastră. Opinia a fost exprimată de politologul Anatol Țăranu la TV8. Țăranu consideră că un astfel de pas ar rupe ultimele legături cu lumea rusă și existența moldovenismului, ca identitate construită pe timpul lui Stalin. Totodată, el este de părere că forțele politice unioniste în Republica Moldova sunt mult prea divizate. Asta, din cauza forțelor interesate să mențină Republica Moldova în sfera de influență a Rusiei.
Pedepsele pentru corupția electorală și finanțarea ilegală a partidelor au fost înăsprite. Radio Chișinău scrie că proiectul votat de Parlament prevede că oferirea de bani, bunuri, servicii ori alte foloase în scopul determinării alegătorului să își exercite sau nu drepturile electorale se va pedepsi cu închisoare de la 2 la 6 ani, cu amendă de până la 57 500 de lei și cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita anumite activități pe un termen de până la cinci ani. În cazul persoanelor juridice, amenda va ajunge până la 400 000 de lei, cu privarea dreptului de a exercita o anumită activitate sau cu lichidarea persoanei juridice.
Iar Moldova 1 scrie că și cetățenii moldoveni stabiliți în Japonia și Australia vor putea vota prin corespondență la alegerile parlamentare din 28 septembrie. Deputații din opoziție au criticat decizia de a extinde votul prin corespondență în aceste țări unde trăiesc puțini cetățeni moldoveni – și nu în statele membre ale Uniunii Europene sau în Federația Rusă, unde se află cea mai numeroasă diasporă. În replică, autorii proiectului au argumentat că de votul prin corespondență trebuie să beneficieze, întâi de toate, moldovenii care locuiesc la distanțe foarte mari de o secție de vot.
„Un incident din familie, care a stârnit mai multe reacții în societate”. Așa a comentat deputatul Vasile Bolea intervenția poliției după ce copilul său a sunat la 112 pentru a cere ajutor pentru că „mama ar fi agresată de tata”. Ziarul de Gardă scrie că reacția legislatorului vine la 5 zile după incident, fără a-și asuma vreo responsabilitate. El a făcut referire mai degrabă la „o criză de nervi a soției sale”. Totuși, Vasile Bolea nu are voie să se apropie fizic, telefonic sau pe rețelele de socializare de familia sa, până pe 5 mai.
Experții însă susțin că discursul lui Bolea este „o scuză tipică folosită de agresori”, titrează TVR Moldova. Reprezentanta Coaliției Naționale "Viața fără Violență". Mihaela Cimbriciuc a menționat că de regulă, presupușii agresori atribuie toată vina victimei. Ea a menționat că în cazul lui Bolea și a soției lui este și mai dificil, pentru că femeile simt o presiune și o frică mult mai mare când soțul are o funcție de conducere.
Newsmaker.md propune un articol despre cazul de agresare a unei echipe de asistență medicală urgentă, în timpul unei intervenții într-o localitate din raionul Telenești. Soțul pacientei, aflat în stare de ebrietate, a lovit cu pumnul în față un felcer chiar în timp ce acesta acorda ajutor medical soției sale. Centrul Național de Asistență Medicală Urgentă Prespitalicească a publicat un video în care se arată momentul agresiunii. După incident, a fost solicitată intervenția poliției, care a deschis o anchetă pentru a stabili circumstanțele exacte ale agresiunii.
Înghețurile în luna aprilie vor deveni tot mai frecvente, iar agricultorii trebuie să se concentreze la plantarea unor culturi mai rezistente și în zone mai puțin riscante, constată experții. Moldova 1 a consultat opinia decanului Facultății de Științe Agricole, de la UTM, Sergiu Popa, care spune că este esențial ca plantarea culturilor să se facă în funcție de rezistența acestora la temperaturi scăzute, iar în același timp să fie aplicate și metode de protecție împotriva înghețurilor. Temperaturile de sub zero grade din luna aprilie au compromis zeci de hectare de culturi, îndeosebi sfeclă de zahăr, dar și livezi de prune, cais și vișin. Meteorologii spun că înghețuri se pot înregistra și la începutul lunii mai.
