Revista presei internaționale // Alegeri prezidențiale în România, pe fondul acuzațiilor de manipulare prin rețele sociale și suspiciunilor de ingerință rusă
Alegerile prezidențiale din România, anulate în decembrie și reluate acum, revin în atenția presei internaționale pe fondul acuzațiilor de manipulare prin rețele sociale și suspiciunilor de ingerință rusă. Presa occidentală comentează și noul acord privind resursele minerale semnat între SUA și Ucraina, văzut ca o încercare a Washingtonului de a transforma sprijinul pentru Kiev într-un interes strategic pe termen lung. Pe fondul acestor evoluții politice, mai multe publicații semnalează tot mai clar slăbiciunile economiei ruse, aflată sub presiunea sancțiunilor și a izolării internaționale.
La sfârșitul acestei săptămâni, cetățenii României revin la urne după anularea alegerilor prezidențiale din decembrie, în urma victoriei șocante a candidatului de extremă dreapta Călin Georgescu, suspectat de legături cu Rusia și campanii manipulative pe TikTok, transmite BBC. Serviciul britanic de presă amintește că Georgescu a fost exclus din cursă și este anchetat penal, favorit în primul tur de scrutin fiind acum un alt candidat de extrema dreaptă - liderul AUR, George Simion. Autoritățile acuză formatori de opinie de pe TikTok că au contribuit la creșterea artificială a popularității lui Georgescu prin conținut sponsorizat, campanii anonime și utilizarea unor conturi false, scrie BBC. Deși Rusia neagă orice implicare, serviciile secrete românești avertizează asupra unor posibile operațiuni de influență și atacuri cibernetice, subliniază BBC. Potrivit aceluiași serviciu de știri, anchetele sunt în desfășurare, dar lipsa probelor clare privind amestecul Moscovei alimentează neîncrederea publică.
Alegerile prezidențiale din România ar putea aduce la putere ultranaționaliști, titrează Reuters. Scrutinul l-ar putea propulsa la putere pe ultranaționalistul George Simion , un rezultat care ar putea cauza neliniște în Uniunea Europeană și NATO și ar putea deranja investitorii, notează agenția de presă. Simion, în vârstă de 38 de ani, se opune ajutorului militar acordat Ucrainei vecine, critică conducerea UE și a susținut mișcarea „Make America Great Again” a președintelui american Donald Trump. O victorie a lui Simion ar putea duce la izolarea României, ar eroda investițiile private și ar putea face din țară un membru NATO mai puțin previzibil și cooperant în ceea ce privește ajutorul militar acordat Kievului, făcând jocul Rusiei în timp ce aceasta poartă război în Ucraina, semnalează Reuters.
Statele Unite și Ucraina au semnat un nou acord privind exploatarea resurselor minerale strategice, însă, potrivit The Telegraph, la Kiev documentul este perceput mai degrabă ca un instrument politic decât ca un obiectiv în sine. Publicația înclină să creadă că miza principală ar fi atragerea unui interes național american durabil în sprijinirea suveranității Ucrainei, oferind astfel un motiv pragmatic administrației Trump de a susține țara în fața agresiunii ruse. Acordul oferă companiilor americane un drept prioritar de acces la zăcămintele ucrainene, dar nu e clar dacă resursele disponibile sunt suficiente pentru a genera beneficii economice semnificative, observă The Telegraph. În urma semnării acordului, Washingtonul a trimis armament în valoare de 50 de milioane de dolari, un gest interpretat ca semnal de sprijin, dar care nu substituie garanțiile de securitate cerute de Ucraina, scrie publicația. Mai mult, președintele Volodimir Zelenski rămâne reticent în privința unui eventual acord de pace, atâta timp cât nu există un angajament clar din partea SUA privind apărarea Ucrainei în cazul unei noi invazii ruse.
Acum, că Statele Unite au încheiat un acord pentru a împărți drepturile asupra rezervelor de minerale ale Ucrainei, calea către extragerea efectivă a acestora este plină de provocări, semnalează The New York Times. Încheierea războiului cu Rusia, care face ravagii de mai bine de trei ani, este doar primul obstacol care va trebui depășit înainte ca Statele Unite să poată realiza orice potențial câștig. Hărțile care arată zăcăminte minerale în valoare de trilioane de dolari în Ucraina — inclusiv în zonele ocupate de forțele rusești — se bazează în mare parte pe studii învechite, iar studiile adecvate ar putea dura câțiva ani, au spus experții. Zăcămintele ar putea fi dificil de extras; investitorii vor trebui să injecteze miliarde în Ucraina pentru a extrage resursele din pământ. Iar infrastructura energetică a națiunii — care continuă să fie bombardată de rachete și drone rusești — va trebui reparată și modernizată pentru a furniza cantitățile enorme de energie necesare pentru susținerea operațiunilor miniere. Totuși, pentru Statele Unite, potențialul de creștere este enorm, deoarece Washingtonul încearcă să găsească o modalitate de a-și limita vulnerabilitatea față de dominația Chinei în extracția și prelucrarea mineralelor. China controlează peste 90% din procesarea globală și 60% din extracția mineralelor din pământuri rare care sunt utilizate în produse precum telefoanele mobile și vehiculele electrice, observă The New York Times.
În abordarea sa șerpuitoare de a pune capăt războiului din Ucraina, președintele Trump și-a mutat frustrarea, deocamdată, de la liderul Ucrainei la Vladimir Putin, mai scrie The New York Times. 28 februarie a fost una dintre cele mai întunecate zile pentru Ucraina de la invazia Rusiei de acum trei ani. O vizită a președintelui Volodimir Zelenski la Biroul Oval, menită să câștige favoarea președintelui Trump, s-a transformat într-o încăierare televizată cu gălăgie, determinându-l pe domnul Trump să-și alunge oaspetele din Casa Albă fără măcar să-i servească prânzul planificat, amintește publicația. Dl. Trump era deja un profund sceptic în ceea ce privește sprijinul acordat Ucrainei de către SUA. (...)Dar există o nouă speranță la Kiev. La o zi după ce administrația Trump a anunțat un acord economic cu Ucraina, analiștii spun că perspectivele țării par mai bune decât în ultimele luni. Experții au avertizat însă împotriva tragerii de concluzii ferme despre intențiile domnului Trump față de Ucraina. Abordarea în zigzag a președintelui i-a derutat pe observatori, deoarece acesta oscilează între diferite tactici și mută vina de la o parte la alta și invers.
În pofida pozițiilor contradictorii ale Rusiei și Ucrainei privind soluțiile de încheiere a războiului, Statele Unite nu se vor retrage din procesul de mediere a negocierilor în următoarele trei luni. Anunțul a fost făcut de vicepreședintele american, J.D. Vance, într-un interviu pentru Fox News. Postul american amintește că în aprilie, Trump a propus un plan de pace care include recunoașterea anexării Crimeei de către Rusia și renunțarea la aderarea Ucrainei la NATO. În ciuda acestor concesii, SUA au obținut doar un armistițiu temporar de Paște, iar negocierile directe cu Moscova au eșuat din cauza cerințelor teritoriale excesive ale acesteia, precizează aceeași sursă.
Tot Fox News informează că ieri, a fost demis consilierul pentru securitate națională al Statelor Unite, Mike Waltz. Potrivit postului american de televiziune, președintele Donald Trump a confirmat plecarea lui Waltz, anunțând că acesta va prelua funcția de reprezentant permanent al SUA la ONU, în timp ce secretarul de stat Marco Rubio își va asuma temporar atribuțiile de consilier pentru securitate națională. CBS precizează că demiterea lui Waltz vine în urma incidentului din martie, când acesta a invitat din greșeală un jurnalist într-un grup de discuții secret pe aplicația Signal, destinat planificării unor operațiuni militare împotriva rebelilor houthi din Yemen. Deși inițial Trump a ales să nu-l demită, susținând că Waltz a învățat din acea greșeală, decizia a fost reluată mai târziu, fiind prezentată drept parte a unei reorganizări administrative, notează aceeași sursă. Diplomați americani intervievați de CNN susțin că plecarea consilierului era doar o chestiune de timp, iar acesta fusese informat la începutul săptămânii că va fi înlocuit.
The Moscow Times scrie că economia Rusiei a înregistrat o încetinire semnificativă în primul trimestru al anului, cu o creștere a Produsului Intern Brut de doar 1,7% - cu aproape 3 ori mai mică față de trimestrul anterior. Producția industrială, comerțul cu amănuntul și extracția de resurse naturale au înregistrat scăderi accentuate, în timp ce comerțul angro s-a contractat pentru prima dată din iarna anului trecut, notează publicația. Creșterea economică este susținută în mare parte de producția militară, care însă nu mai compensează scăderile din sectorul civil, aflat în recesiune, spun economiștii citați de The Moscow Times. Potrivit acestora, producția civilă a scăzut în medie cu 0,8% pe lună, afectând industrii precum construcțiile, metalurgia și industria alimentară. În plus, exporturile sunt amenințate de scăderea prețului petrolului rusesc Urals, sub 50 de dolari pe baril, ceea ce ar putea reduce semnificativ veniturile bugetare, mai spun experții intervievați de The Moscow Times.
