Revista presei internaționale // Alegerile din România, sub lupa capitalelor europene; Trump: SUA - aproape de o înțelegere privind un armistițiu în Ucraina
Presa internațională analizează pe larg rezultatele alegerilor prezidențiale din România, care au generat un interes semnificativ în marile capitale europene. Numeroase publicații fac referire și la recentele declarații ale președintelui american, Donald Trump, privind obstacolele ce împiedică identificarea unei soluții de pace în Ucraina. În Germania, noile măsuri în materie de migrație, anunțate de ministrul de interne, sunt întâmpinate cu scepticism, în timp ce în Franța, liderii europeni își concentrează eforturile pe atragerea cercetătorilor americani nemulțumiți de politicile adoptate în Statele Unite, notează presa de peste hotare.
Rezultatul alegerilor din România a fost așteptat cu interes în capitalele europene, precum și la Washington, Kiev și Moscova, transmite BBC. Serviciul britanic de presă amintește că România reprezintă un punct strategic pentru livrarea de armament către Ucraina, găzduind sisteme americane de apărare și baze NATO. Ucraina exportă 70% din cereale prin apele teritoriale românești, iar marina română desfășoară operațiuni de deminare, relevă BBC. Expertul George Scutaru a avertizat, citat de același serviciu de știri, că, în cazul în care liderul partidului de extremă dreaptă AUR, George Simion, devine președinte, acesta ar putea bloca sprijinul pentru Ucraina. Ieșit învingător în primul tur de scrutin, Simion critică ajutorul financiar acordat refugiaților ucraineni, dar neagă că ar avea simpatii pro-ruse. BBC mai precizează că în turul al doilea a intrat și primarul Bucureștiului, Nicușor Dan, care a candidat ca independent.
Președintele american Donald Trump a declarat într-un interviu pentru NBC News, că speră într-un acord de pace între Rusia și Ucraina, menționând că Statele Unite sunt aproape de o înțelegere, însă doar cu una dintre părți. Trump a refuzat să precizeze despre care parte este vorba. El a sugerat însă, așa cum a făcut în mod repetat și secretarul de stat american Marco Rubio, că, în cazul în care negocierile nu vor avea succes, Statele Unite s-ar putea retrage din procesul de mediere. În același interviu acordat NBC News, Trump a subliniat că unul dintre principalele obstacole în calea depășirii crizei este ura profundă dintre Putin și Zelenski. În ultimele zile, Trump a început să-l critice mai frecvent pe Putin, mai ales în contextul atacurilor rusești continue. Potrivit presei americane, poziția liderului de la Casa Albă s-ar fi schimbat după recenta sa întâlnire cu președintele Volodimir Zelenski, desfășurată la Vatican.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat, citat de Unian, că Rusia nu va face pași reali spre încheierea războiului fără o presiune internațională sporită. El a amintit că Moscova ignoră, de 54 de zile, propunerea Statelor Unite privind un armistițiu complet. Kievul este dispus să accepte un armistițiu de cel puțin 30 de zile, pentru a oferi o șansă reală diplomației, scrie Unian, menționând că Rusia a respins inițiativa, solicitând ca orice acord să recunoască „teritoriile ucrainene” pe care le controlează. În schimb, Kremlinul a propus un armistițiu de doar trei zile, cu ocazia paradei de 9 Mai de la Moscova, relevă aceeași agenție de presă, precizând că Ucraina a respins propunerea, pe care a numit-o un gest pur politic. Zelenski a subliniat, citat de Unian, că este nevoie de sancțiuni dure, de sprijin militar constant și de consolidarea cooperării în domeniul apărării în Europa, pentru a opri agresiunea rusă.
Potrivit The New York Times, un sistem de apărare antiaeriană Patriot aflat în Israel va fi trimis în Ucraina după finalizarea reparațiilor. Publicația americană precizează că aliații occidentali discută și posibilitatea transferului unui al doilea sistem, provenit din Germania sau Grecia. Ziarul notează că cele două sisteme ar urma să ajungă la Kiev până în vară, ceea ce ar duce numărul total de instalații Patriot din Ucraina la zece, majoritatea destinate protejării capitalei. Conform aceleiași surse, două dintre cele opt sisteme deja aflate în dotarea Ucrainei se află în prezent în reparații. The New York Times subliniază că transferul acestor echipamente necesită aprobarea Statelor Unite, chiar și atunci când ele provin din țări terțe, din cauza sensibilității tehnologice și a costurilor ridicate. Ziarul adaugă că atacul cu rachete din 24 aprilie, soldat cu 13 morți și aproape 90 de răniți în Kiev, a demonstrat că Ucraina continuă să se confrunte cu un deficit semnificativ de mijloace antiaeriene, iar autoritățile ucrainene au declarat, potrivit surselor americane, că sistemele Patriot nu pot contracara complet tacticile de suprasaturare folosite de Rusia.
Potrivit unei analize din The Independent, propunerea Kremlinului pentru un armistițiu de trei zile pe 9 mai nu reflectă o dorință de pace, ci intenția lui Putin de a extinde controlul asupra întregii Ucraine și de a influența întreaga Europă. Ziarul consideră că decizia Kievului de a respinge acest „armistițiu” este corectă, inițiativa Moscovei fiind văzută ca o manipulare din partea Rusiei. Potrivit analizei, Putin continuă să ignore apelurile pentru negocieri reale și speră să mențină teritoriile ocupate până la finalizarea conflictului. Publicația subliniază că obiectivul secundar al Kremlinului este destabilizarea NATO și a Uniunii Europene, punând sub semnul întrebării principiul apărării colective al Alianței. În ciuda dificultăților Ucrainei, experții, citați de The Independent, consideră că țara rămâne un lider mondial în utilizarea tehnologiilor militare avansate, cum ar fi dronele. Conform ziarului, deși Rusia a obținut câștiguri tactice, Ucraina a reconfigurat natura războiului, iar calitatea forțelor rusești continuă să scadă în timp ce armata ucraineană evoluează rapid.
Potrivit The Guardian, Rusia desfășoară o campanie de diversiuni și provocări în Europa, folosind „agenți de unică folosință” care, adesea, nu sunt conștienți că lucrează pentru serviciile de informații rusești. Ziarul oferă exemple de atacuri în Europa, de la explozii în huburi logistice până la vandalizarea mașinilor unor politicieni și jurnaliști pro-ucraineni. După ce Donald Trump a ajuns la Casa Albă, Rusia a redus intensitatea acestor atacuri, dar ar putea relua campania oricând, scrie publicația britanică. Potrivit The Guardian, problema pentru Europa nu constă doar în atacurile în sine, ci și în dificultatea de a le lega direct de Rusia, având în vedere că agenții folosiți nu sunt profesioniști, ci persoane recrutate aleatoriu. În statele baltice, serviciile rusești recrutează astfel de divergenți din rândul rușilor locali, iar în alte părți ale Europei recrutarea se face direct prin Telegram, fără interacțiune personală, notează The Guardian. Publicația dezvăluie că, în cazul unui eșec sau al unui arest, Rusia nu ezită să lase agentul să-și ispășească pedeapsa, având la dispoziție alți „agenți de unică folosință”.
Președintele Franței, Emmanuel Macron, și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, organizează astăzi, la Paris, conferința „Alegeți Europa pentru știință”, transmite AFP. Potrivit agenției de presă, evenimentul are ca scop atragerea cercetătorilor americani nemulțumiți de politicile președintelui Donald Trump. Conferința reunește oficiali europeni, miniștri ai cercetării și oameni de știință, care discută despre stimulente financiare pentru relocarea în Europa, scrie AFP. Universitățile americane se confruntă cu tăieri de fonduri și presiuni politice, ceea ce determină un număr tot mai mare de cercetători să caute alternative, explică agenția. Oficialii francezi subliniază, citați de AFP, că Europa oferă un climat academic sigur, în contrast cu situația din Statele Unite. Deși salariile sunt mai mici, beneficiile sociale și costurile reduse pentru sănătate și educație pot compensa aceste diferențe, notează aceleași surse.
Noul ministru de interne al Germaniei, Alexander Dobrindt (CSU), a anunțat măsuri mai stricte privind migrația, relatează Tagesschau. Agenția de presă precizează că este vorba, în special, despre controale mai frecvente la frontiere și respingeri sporite ale migranților. Potrivit DPA, sindicatul Poliției Germane a reacționat cu scepticism, avertizând că actualul nivel de personal nu permite o intensificare susținută a controalelor. De asemenea, au fost exprimate îndoieli juridice privind respingerea solicitanților de azil fără acordul țărilor vecine. Coaliția de guvernare din Germania, formată din Uniunea Creștin-Democrată, Uniunea Creștin-Socială din Bavaria și Partidul Social-Democrat, susține ideea unei respingeri coordonate a cererilor de azil, în colaborare cu partenerii europeni. Totuși, nu este clar dacă acest lucru presupune și acordul explicit al acestora din urmă, conchide DPA.
Cabinetul de securitate al premierului israelian Benjamin Netanyahu a aprobat extinderea treptată a ofensivei în Gaza, conform unui raport al postului public de televiziune israelian Kan, citat de Reuters. Agenția de presă menționează că armata israeliană a început să emită ordine pentru mobilizarea forțelor de rezervă pentru o campanie mai intensă. Reuters adaugă că Netanyahu a convocat cabinetul de securitate pentru a discuta „următoarea etapă” a războiului, în urma unui atac cu rachete lansat din Yemen. Potrivit armatei, obiectivul principal al acestei campanii este eliberarea ostaticilor și înfrângerea Hamas, informează agenția Reuters. În același timp, site-ul Ynet raportează că guvernul israelian a aprobat un plan de distribuire a ajutoarelor în Gaza, deși nu este clar când vor ajunge proviziile. Reuters subliniază că Israelul controlează o treime din Gaza și a impus o blocadă asupra ajutoarelor, acuzând Hamas că le-ar fi confiscat și folosit pentru propriii luptători.
