Revista presei // Alegerile prezidențiale din România au intrat într-o etapă decisivă; Ce urmează în turul doi?
Rezultatul primului tur al alegerilor prezidențiale din România a fost cel mai comentat subiect din presa națională. Controversele privind semnificația zilei de 9 mai, dar și problema muncii la negru, sunt alte subiecte abordate de mass-media.
După primul tur al alegerilor prezidențiale din România, încep două săptămâni de foc, în care protagoniștii principali, care se vor confrunta pentru voturile românilor sunt liderul AUR, George Simion, si candidatul independent, Nicusor Dan, transmite TVR Moldova.
Și postul public de televiziune Moldova 1 notează că alegerile prezidențiale din România au intrat într-o etapă decisivă, după un prim tur marcat de ascensiunea candidatului AUR, George Simion, și calificarea surprinzătoare a independentului Nicușor Dan. Analiștii politici atrag atenția că miza turului doi depășește granițele României, iar rezultatul final ar putea influența relația țării cu Uniunea Europeană și NATO. Victoria lui George Simion în primul tur al alegerilor prezidențiale din România nu este una surprinzătoare, dar, totuși, rezultatul a fost peste așteptări. Dacă acesta va deveni președinte, România va deveni o problemă pentru Uniunea Europeană. Declarațiile au fost făcute pentru Teleradio Moldova de către analistul politic de la București, Cristian Pîrvulescu.
Încă o palmă dată coaliției de guvernare din România. S-au ales două direcții diametral opuse: Europa versus izolaționismul, e titlul unui editorial publicat de Agora. În ciuda unei campanii cu resurse limitate și a atacurilor concertate venite atât din partea stângii, cât și a dreptei tradiționale, Nicușor Dan a reușit o performanță politică notabilă, devenind contraponderea suveranismului promovat de Simion. Scorul din turul întâi nu garantează însă victoria. Aritmetica voturilor nu funcționează automat. Mulți dintre cei care au susținut alți candidați nu se vor prezenta la vot în turul doi. Mobilizarea va fi cheia: alegătorii care nu s-au prezentat în primul tur, dar care vor percepe o miză geopolitică reală, între o Românie ancorată în UE și NATO și una care se poate afla oricând în izolaționism, fără legitimitate politică la nivel internațional. Votul pentru aceste două Românii pot înclina balanța. Nicușor Dan are șansa de a atrage voturi din mai multe tabere, inclusiv de la cei care l-au susținut pe Crin Antonescu, Victor Ponta sau Elena Lasconi. Însă această mobilizare nu este garantată, mai ales în lipsa unui sprijin clar din partea partidelor mari, care par paralizate în fața valului AUR, consideră Laurențiu Pleșca.
Victoria suveraniștilor în turul I și ecuația turului II al prezidențialelor românești: Îl poate opri Nicușor Dan pe George Simion? – se întreabă Europa Liberă. George Simion a reușit să capteze tot bazinul electoral al mentorului său Călin Georgescu și să-i adauge propriul său electorat. Simion mai are nevoie de 11 procente ca să câștige, Nicușor Dan de 30 de procente în plus. De unde ar putea cei doi competitori să aducă voturile care să-i facă președinți? George Simion ar putea să beneficieze măcar de o parte a celor 13 procente ale lui Victor Ponta, chiar dacă acesta nu-și va îndemna explicit electoratul în direcția asta. Electoratul lui Ponta este unul provenit din PSD, dar cu afinități suveraniste, deci nu va avea altă opțiune decât Simion. Sau va sta acasă. Pentru Nicușor Dan, prima problemă va fi să atragă cele peste 1.800.000 de voturi ale lui Crin Antonescu. Un demers nu tocmai simplu. Dacă PNL își va anunța susținerea pentru Nicușor Dan fără probleme, la PSD lucrurile vor fi mai complicate. De la ceilalți candidați de centru-dreapta, Elena Lasconi și Daniel Funeriu, Nicușor Dan poate lua maximum 3%. Șansa lui Nicușor Dan ar putea fi o hipermobilizare a electoratului proeuropean care să realizeze miza extrem de ridicată, sau care să răspundă unul stimul emoțional, constată Europa Liberă.
Votul românilor din R. Moldova, care l-au sprijinit covârșitor la prezidențialele din 4 mai pe pro-europeanul Nicușor Dan, contrastează puternic cu rezultatele din România, unde „suveranistul” George Simion a câștigat categoric primul tur de scrutin, constată Europa Liberă.
Spre deosebire de alte state din diaspora unde s-a votat masiv pentru candidații suveraniști, majoritatea cetățenilor români din Republica Moldova au optat pentru forțele proeuropene la alegerile pentru președintele României din 4 mai, iar acest lucru se explică prin proximitatea războiului din Ucraina, consideră analistul politic Nicolae Negru, citat de Radio Chișinău. „Ne aflăm mai aproape de Ucraina și simțim focul războiului. Legat de ceea ce se spune că George Simion ar fi un pro-rus: nu este un pro-rusism direct. El zice că Putin este un criminal, și așa este. Dar atunci când se pronunță pentru sistarea ajutorului pentru Ucraina, el face jocul lui Putin. El se declară unionist, iar pe de altă parte zice să nu ajutăm Ucraina. Dacă Ucraina cade, Republica Moldova cade și ea imediat. În cazul în care vine Rusia aici, atunci despre unionism nu putem vorbi. Ori ești idiot util, ori ești fals”, a mai spus Nicolae Negru, în cadrul emisiunii Maluri de Prut de la Radio Chișinău.
Iar Analistul politic Valeriu Pașa consideră că prezența masivă la vot a cetățenilor români din R. Moldova în cadrul alegerilor prezidențiale din România l-a favorizat într-o oarecare măsură și pe candidatul George Simion, care s-a clasat pe locul trei. „Avem o creștere de 10 mii voturi, ceea ce e bine în sine. Dar cine a beneficiat de această creștere? – se întreabă Valeriu Pașa, citat de Veridica. George Simion a acumulat peste 11 mii voturi în RM, adică aproape dublu față de cât a avut el împreună cu Georgescu în primul tur de anul trecut. „Scandalul anulării alegerilor s-a strecurat totuși în mințile unor români de partea aceasta a Prutului. TikTok-ul nu are granițe, conchide expertul, citat de Veridica.
În câteva zile se împlinesc 80 de ani ai Victoriei asupra Germaniei naziste în cel de al Doilea Război Mondial. În toate cele opt decenii trecute, lumea întreagă a fost martora diferitor modalități de organizare a evenimentelor legate de Ziua Victoriei, iar în ultimul timp au loc schimbări la față a însăși lumii întregi, în particular, sub influența modificării radicale a conceptelor legate de Ziua Victoriei, constată agenția IPN.
Pavel Moraru, doctor habilitat în istorie, conferențiar universitar, menționează că după încheierea războiului în Europa, pe 8/9 mai 1945, la Moscova s-a organizat o paradă militară, după care a urmat pauză lungă, de 20 de ani. Potrivit lui, în primii ani postbelici nu existau motive de sărbătoare, apoi în 1965 a fost organizată prima paradă militară de după 1945, liderul sovietic de atunci, Leonid Brejnev, fiind o personalitate mai excentrică. Însă, în perioada sovietică a persistat componenta comemorativă, care era foarte puternică – aveau loc depuneri de flori la monumentele eroilor, erau cinstiți veteranii etc. Dar după destrămarea URSS, mai ales în ultimul deceniu, acest eveniment s-a transformat într-un carnaval costumat. În opinia sa, este o adevărată blasfemie ceea ce se întâmplă în ultimii ani, pentru că evenimentul a fost extrem de politizat.
9 mai - între istorie și propagandă – titrează TVR Moldova. Federația Rusă încearcă să folosească ziua de 9 mai ca pe un instrument de propagandă politică, iar scopul propriu-zis este de a lega fostele state sovietice, inclusiv Republica Moldova, de Moscova. E una dintre tezele exprimate de cercetătorii din Chișinău la conferința științifică intitulată "9 mai - între istorie și propagandă". La acțiunea desfășurată la Institutul de Istorie al Universității de Stat din Moldova, istoricii au evidențiat importanța conștientizării adevăratei semnificații a acestei zile.
Anatol Țăranu, analist politic: Guvernarea, dar și societatea civilă, forțele europene trebuie să facă tot posibilul ca 9 mai, în Republica Moldova să nu aibă acea conotație care este impusă de către Federația Rusă. Noi avem nevoie de aprecierea noastră a acestei zile de comemorare a victimelor celui de-al doilea război mondial. Doar în așa fel vom putea promova valorile noastre naționale.
Anatol Petrencu, istoric: Ceea ce vedem astăzi, mă refer la oficiali ruși. Ei consideră că victoria asupra Germaniei a fost doar a URSS. Mai apoi lucrurile s-au mai adâncit și Putin a mai spus că Rusia ar fi câștigat războiul și fără ajutorul belorușilor și ucrainenilor, ceea ce este absurd. Aceste lucruri sunt foarte importante pentru noi ca să le știm și să spunem corect lucrurilor care au fost.
Igor Cașu, director, Agenția Națională a Arhivelor: Trebuie în primul rând să învățăm lecțiile acestui război și atunci când asistăm la ridicarea în slăvi a acestui război, oricare ar fi el, dar vorbim de al doilea război mondial care a fost cel mai dezastruos, în primul rând asta trebuie să ținem minte. A fost cel mai dezastruos război din istoria umanității.
Autoritățile îndeamnă angajații să reclame anonim munca nedeclarată din companiile în care activează: „Lucrând fără contract de muncă, pierzi mai multe decât crezi!” – scrie Ziarul Național. Potrivit publicației, mii de cetățeni ai R. Moldova continuă să lucreze la negru, ceea ce înseamnă că aceștia activează în condiții nesigure de lucru și nu pot beneficia de facilitățile angajaților cu contracte de muncă. Inspectoratul de Stat al Muncii desfășoară o campanie prin intermediul căreia îndeamnă angajații să trimită o petiție prin intermediul portalului lucrezlegal.md și să solicite respectarea drepturilor ce li se cuvin, menționează Ziarul Național.
Iar Moldova 1 transmite că Ministerul Muncii și Protecției Sociale a identificat, săptămâna trecută, 111 persoane care munceau fără un contract. Potrivit ministrului Alexei Buzu, acest fenomen este des întâlnit în cadrul controalelor efectuate de inspectorii muncii, notează sursa citată. Oamenii aleg să lucreze „la negru” pentru a avea un salariu mai bun, alții, în schimb, aleg să plece din țară. Reformele continue și apropierea de Uniunea Europeană ar putea schimba această realitate, susține ministrul, citat de Moldova 1.
