Revista presei internaționale // India și Pakistan în pragul unui conflict major; Situație tensionată în Rusia înaintea paradei de 9 mai
Presa internațională își focalizează atenția asupra escaladării tensiunilor dintre India și Pakistan, după loviturile aeriene lansate de New Delhi în regiunea Kashmir. Potrivit mai multor publicații străine situația de securitate se complică și în Rusia, unde atacurile cu drone asupra mai multor regiuni, preced parada de 9 mai și vizita președintelui chinez Xi Jinping la Moscova. În paralel, Uniunea Europeană pregătește un nou val de sancțiuni împotriva Rusiei, în timp ce scena politică germană este marcată de alegerea tensionată a noului cancelar, scrie presa internațională.
Mass-media internațională transmite că India a lansat lovituri aeriene asupra Pakistanului și asupra regiunilor controlate de acesta în zona disputată Kashmir, ca reacție la un recent atac terorist soldat cu 26 de morți, pentru care acuză Islamabadul. Potrivit BBC, India susține că operațiunea sa militară a vizat infrastructura teroristă; însă, autoritățile pakistaneze afirmă că rachetele au lovit zone civile, inclusiv o moschee, provocând opt morți și 35 de răniți. Islamabadul afirmă, citat de același serviciu de presă, că a doborât cinci avioane de luptă indiene și a distrus un comandament militar, promițând represalii „la timpul și locul ales”. India declară că atacurile sale au fost limitate și au evitat ținte militare pakistaneze, în timp ce la graniță continuă schimburile de focuri, scrie BBC. În contextul tensiunilor, Iranul a oferit mediere, în timp ce China și SUA au cerut reținere, conchide serviciul britanic de știri.
În Rusia, situația devine tot mai tensionată înaintea paradei de 9 mai și a vizitei președintelui chinez Xi Jinping la Moscova, transmite The Moscow Times. Publicația se referă la atacurile repetate cu drone ale Ucrainei asupra teritoriului Rusiei, inclusiv asupra capitalei, care s-au intensificat odată cu apropierea zilei de 9 mai. Traficul aerian a fost grav afectat, 13 aeroporturi fiind temporar închise, inclusiv în Moscova și în alte orașe mari, notează ziarul.
Publicația sârbă Novosti relatează, la rândul său, că autoritățile din Lituania, Letonia și Polonia au interzis avioanelor președintelui Serbiei, Aleksandar Vučić, și premierului slovac, Robert Fico, să tranziteze spațiul lor aerian pentru a participa la parada de 9 mai de la Moscova. Lituania și Letonia au justificat refuzul prin motive politice și diplomatice, iar Polonia a permis ulterior zborul lui Fico, dar și-a exprimat criticile față de participarea acestuia, scrie publicația. Potrivit acesteia, Vučić, care ar trebui să reprezinte Serbia la eveniment, a fost anterior internat în spital și nu este sigur dacă va ajunge la Moscova, unde sunt așteptați lideri din 26 de țări.
Acum este un moment oportun pentru a exercita presiuni serioase asupra președintelui rus, Vladimir Putin, și asupra economiei ruse, însă liderul de la Casa Albă, Donald Trump, nu pare să urmărească acest obiectiv. Este concluzia fostului ambasador al Ucrainei în SUA și Franța, Oleg Șamșur, exprimată într-un interviu pentru publicația Obozrevatel. Potrivit diplomatului, Trump dorește oprirea războiului ruso-ucrainean „cu orice preț”, chiar și în detrimentul intereselor ucrainene, și menține o apropiere ideologică față de Putin. Declarațiile critice ale lui Trump la adresa liderului de la Kremlin ar fi motivate de eșecul negocierilor dorite, dar nu indică o schimbare reală de atitudine. Șamșur susține că economia rusă este acum vulnerabilă, în special din cauza scăderii prețului petrolului, ceea ce creează condiții favorabile pentru impunerea unor sancțiuni mai dure. Totuși, Trump pare să folosească amenințarea cu sancțiuni doar ca instrument de negociere și ar putea să-și schimbe poziția doar dacă Putin va adopta o atitudine și mai agresivă sau dacă situația de pe front va înclina în favoarea Ucrainei, constată diplomatul în interviul acordat publicației ucrainene Obozrevatel.
Comisia Europeană pregătește, între timp, un nou pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, care, potrivit surselor Reuters, vizează peste 100 de nave din așa-numita „flotă din umbră” și peste 50 de persoane și entități legate de Rusia, inclusiv cinci chineze. Noul pachet include măsuri stricte de control al exporturilor de bunuri și tehnologii cu potențial militar, precum și sancțiuni pentru 31 de companii, susțin sursele agenției de presă. Propunerile au fost formulate rapid, fără consultări prea îndelungate, pentru a demonstra unitatea Uniunii Europene în fața opoziției din partea Ungariei, subliniază Reuters. Discuțiile oficiale asupra noilor sancțiuni vor începe astăzi, SUA pregătind, la rândul lor, sancțiuni dure, care ar putea include Gazprom și mari companii din sectorul resurselor naturale și cel bancar, informează diplomații intervievați de Reuters.
Războiul comercial global declanșat de Donald Trump a pus sub semnul întrebării eficiența și viitorul Organizației Mondiale a Comerțului (OMC), semnalează Eurointegration. Publicația se referă în special la măsurile americane privind impunerea de tarife unilaterale, blocarea organului de apel și presiunile financiare. China a reacționat prin măsuri similare, încălcând, la rândul ei, regulile OMC, ceea ce creează un precedent periculos, avertizează autorul articolului. Potrivit acestuia, interpretarea largă, de către administrația americană, a articolului XXI din Acordul General pentru Tarife și Comerț (GATT), care permite impunerea de restricții din motive de securitate națională, riscă să submineze întreaga arhitectură a sistemului multilateral. În plus, blocarea numirii judecătorilor în organul de apel și suspendarea contribuțiilor financiare americane paralizează funcționarea OMC, notează Eurointegration. Totuși, țări precum cele din Uniunea Europeană au creat mecanisme temporare pentru a menține funcționalitatea sistemului de soluționare a litigiilor, iar pentru state precum Ucraina, care depind de reguli clare și previzibile, menținerea și reforma OMC rămân esențiale, scrie publicația.
Pe fondul tensiunilor comerciale globale cauzate de tarifele impuse de SUA, liderul chinez Xi Jinping a declarat că țara sa este pregătită să-și intensifice cooperarea comercială cu Uniunea Europeană, relatează Bloomberg. Agenția de presă notează că declarația a fost făcută cu ocazia împlinirii a 50 de ani de relații diplomatice dintre China și blocul comunitar. Președintele chinez nu a menționat Statele Unite, însă Beijingul încearcă activ să-și întărească legăturile economice și politice cu Europa, pentru a atenua impactul tarifelor impuse de președintele american Donald Trump asupra majorității exporturilor chineze către Statele Unite, comentează Bloomberg.
Liderul conservator german Friedrich Merz a fost confirmat drept noul cancelar al Germaniei în urma unui vot repetat în Bundestag, informează publicațiile de la Berlin. Spiegel atrage atenția că Merz nu a reușit să obțină suficiente voturi în Bundestag din prima încercare, acumulând doar 310 din cele 316 necesare — veste primită cu entuziasm de partidul de extremă dreapta Alternativa pentru Germania. Potrivit publicației, eșecul alegerii cancelarului din prima încercare scoate la iveală problemele din sânul coaliției de guvernare. Cine dintre deputații din coaliția majoritară a votat împotriva învestirii lui Merz? – se întreabă Spiegel și tot Spiegel oferă un răspuns. Social-democrații se disculpă de orice vină, însă este clar că în rândul lor există adversari fermi ai lui Merz, comentează ziarul german. Spiegel subliniază că unii social-democrați sunt indignați de faptul că Merz a acceptat sprijinul oferit coaliției majoritare din Bundestag de către partidul de extremă dreapta Alternativa pentru Germania. În plus, liderul Partidului Social Democrat, Lars Klingbeil, a provocat nemulțumiri prin faptul că a centralizat puterea în jurul său, marginalizând figuri vechi din formațiune. Totuși, voturi „împotrivă” puteau veni și din sânul alianței tradiționale dintre Uniunea Creștin-Democrată și cea Creștin-Socială din Bavaria, admite publicația. În procesul de formare a guvernului, Merz nu a inclus membri ai alianței din landuri influente, precum Saxonia Inferioară sau din cele din estul Germaniei, remarcă Spiegel. Publicația nu exclude nici posibilitatea ca unii parlamentari sceptici să fi dorit pur și simplu să-i transmită un avertisment lui Merz.
Aproape jumătate dintre locuitorii din Europa de Vest și din Statele Unite cred că un al Treilea Război Mondial ar putea începe în următorii 5–10 ani, transmite The Guardian, cu referire la un sondaj realizat de compania britanică YouGov. Astfel, între 40% și 55% dintre europeni și 45% dintre americani consideră că probabilitatea unui astfel de conflict este „ridicată” sau „destul de ridicată”, iar majoritatea sunt convinși că acesta ar implica arme nucleare și pierderi mai mari decât în al Doilea Război Mondial. Doar o minoritate are încredere că propria armată i-ar putea proteja, cu excepția SUA, unde 71% cred în forța militară americană. Rusia este percepută drept principala amenințare, notează The Guardian.
