Revista presei // Mesaje de susținere a libertății presei: „Scriem în numele celor care nu mai pot”
Subiectul alegerilor prezidențiale desfășurate duminica trecută în România, rămâne în centrul atenției publicațiilor naționale. Din presă mai aflăm despre o acțiune simbolică desfășurată în fața Ambasadei Federației Ruse la Chișinău, în contextul Zilei Internaționale a Libertății Presei. Iar la 35 de ani de la „Podul de Flori” peste Prut, mai multe instituții mass-media au publicat mărturii ale participanților la eveniment.
IPN notează că în turul doi de scrutin, formațiunea aflată la guvernare în R. Moldova – Partidul Acțiune și Solidaritate, îl va susține pe candidatul independent Nicușor Dan. În primul tur de scrutin, PAS l-a susținut pe Crin Antonescu, candidatul coaliției de guvernare. Acesta s-a clasat pe locul trei după numărul de voturi, amintește IPN.
Mai multe publicații atrag atenția că pe 19 mai, a doua zi după turul doi al prezidențialelor românești, o instanță din Chișinău va examina cererea lui George Simion de a-i anula interdicția de intrare în R. Moldova. Simion, care tocmai a câștigat primul tur al alegerilor prezidențiale repetate din România, pe 4 mai, obținând aproape 41%, a primit pentru prima dată o interdicție de intrare în R. Moldova încă în 2009, notează Europa Liberă. Interdicția a fost prelungită de mai multe ori, iar cea de acum este valabilă până în 2028. Motivele exacte nu au fost anunțate explicit de autoritățile de la Chișinău. Surse parlamentare au spus Europei Libere că acestea sunt informații clasificate, iar divulgarea lor este pasibilă de pedeapsă.
În vizorul mass media a fost și o acțiune simbolică desfășurată în fața Ambasadei Federației Ruse la Chișinău, în contextul Zilei Internaționale a Libertății Presei, organizată de Centrul pentru Jurnalism Independent. Sub genericul „Scriem în numele celor care nu mai pot”, evenimentul a adunat jurnaliști și activiști civici care au manifestat pentru libertatea presei și împotriva războiului din Ucraina, notează Newsmaker. „Când zicem «Scriem în numele celor care nu mai pot» ne referim la jurnaliștii și jurnalistele din Ucraina și din alte țări care și-au pierdut viața făcându-și meseria, dar și la acei care au mers pe front să-și apere țara sau au murit în alte circumstanțe, tot din cauza războiului. Or, dacă nu ar fi fost război, aceștia ar fi continuat să scrie, să documenteze, să informeze. Ne referim și la colegii condamnați în Rusia pentru că au avut curaj să spună adevărul și acum nu mai pot scrie. Scriem noi în numele lor, pentru ca vocile lor să nu se piardă”, a declarat Nadine Gogu, directoarea executivă a CJI, citată de Realitatea.md.
Mass-media din Republica Moldova se confruntă cu o creștere alarmantă a atacurilor la adresa jurnaliștilor, în special în mediul online, precum și cu o scădere a calității conținutului editorial, pe fondul lipsei de sustenabilitate financiară. Constatările aparțin directoarei executive a Centrului pentru Jurnalism Independent, Nadine Gogu, și au fost făcute pentru Moldova 1. Experta a atras atenția asupra creșterii fenomenului de hărțuire a jurnaliștilor independenți în spațiul online. „Vedem campanii țintite împotriva jurnaliștilor, iar autoritățile trebuie să înăsprească legislația privind limbajul de ură și atacurile asupra presei”. Un alt aspect esențial vizează lipsa de transparență în ceea ce privește proprietatea media, în special în mediul digital – o zonă nereglementată eficient.
Narațiune falsă despre vânzarea terenurilor agricole către străini, reluată pe unele site-uri, semnalează portalul Mediacritica. Intrarea în vigoare a noul Cod funciar, la data de 1 aprilie 2025, a constituit pretext pentru reluarea în spațiul public a unei narațiuni mai vechi cu referire la vânzarea terenurilor agricole către cetățeni străini. „Afirmațiile că noul Cod funciar ar permite «transferul terenurilor către străini» constituie o dezinformare, deoarece articolul 21 blochează orice posibilitate de cumpărare directă sau indirectă a pământurilor de către non-cetățeni. Chiar și în situația teoretică a unei arende către un operator străin (deși legea nu interzice acest lucru), proprietarul rămâne titularul dreptului de proprietate și poate recupera terenul imediat”, explică pentru Mediacritica avocatul Alexandru Bot.
Mai multe publicații au readus în actualitate emoțiile Podului de flori peste Prut, eveniment care a avut loc acum 35 de ani. La 6 mai 1990, locuitorilor din România și Rep. Moldova, aflată la acea vreme în componența URSS, li s-a permis timp de câteva ore să treacă Prutul fără pașaport și viză, scrie Radio Chișinău. A fost pentru prima dată după cel de-Al Doilea Război Mondial când românii de pe ambele maluri au putut să se întâlnească fără restricții, notează autorul articolului, care a dicutat despre însemnătatea evenimentului din 6 mai 1990 cu istoricul Gheorghe Negru, participant la «Podul de Flori», născut în Siberia, într-o familie de deportați.
Într-o zi care a redefinit istoria relațiilor dintre cele două maluri ale Prutului, fotograful Mihai Potârniche a fost singurul care a documentat în imagini color marele eveniment cunoscut drept „Podul de Flori”, desfășurat pe 6 mai 1990, scrie Moldpres. Datorită viziunii sale, generațiile tinere pot astăzi înțelege emoția și semnificația acelei zile, în care granițele au fost deschise simbolic și mii de oameni s-au regăsit după decenii de separare, observă agenția de presă. „Peste tot erau momente de suflet. Nu știam unde să îndrept obiectivul. Totuși, am reușit să surprind și acele coroane de flori. Acel eveniment a fost ca un impuls care a dus pe parcurs la semnarea Declarației de Independență”, povestește Mihai Potârniche. Imaginile surprinse atunci au fost incluse în expoziția de fotografie „Flori pe Prut: 35 de ani de la primul Pod de Flori”, inaugurată în incinta Parlamentului Republicii Moldova.
Vești bune pentru profesorii care predau aceeași disciplină de cel puțin zece ani și dețin un grad didactic, titrează Ziarul Național. Potrivit publicației, aceste cadre didactice nu vor mai trebui să urmeze cursuri de recalificare, în timp ce profesorii cu minimum trei ani de experiență vor avea parte de un proces de recalificare simplificat.
Iar portalul Deschide.md transmite că un nou colegiu modern își va începe activitatea în regiunea de sud a R. Moldova. În cadrul instituției, vor fi lansate specialități în domeniile tehnologiilor informației, tehnologiilor electrice și electronice. Acest lucru este prevăzut în Protocolul de cooperare în domeniul învățământului profesional tehnic între Guvernul Republicii Moldova și Guvernul Republicii Turcia. În conformitate cu prevederile protocolului semnat, partea turcă va contribui la dotarea instituției cu mobilier, echipamente moderne și laboratoare necesare desfășurării procesului educațional. Totodată, Turcia își asumă responsabilitatea construcției unui cămin destinat elevilor, precizează portalul deschide.md.
Primele troleibuze electrice moldovenești în proporție de 100% ar putea fi construite începând cu această toamnă, după ce va fi încheiată prima etapă a lucrărilor de construcție a fabricii de la Trușeni, scrie Moldova 1, citându-l pe directorul general al companiei, Vitalie Eșanu. Potrivit acestuia, fabrica din Trușeni ar putea avea o capacitate de producție maximă de 500 de unități anual, în funcție de cerere, atât din țara noastră, cât și de peste hotare. Costul pentru un troleibuz electric moldovenesc s-ar ridica la 350 de mii de euro. De asemenea ar urma să fie create peste o sută de locuri de muncă, notează Moldova 1.
