Revista presei internaționale // Zelenski pune presiune pe Putin, chemându-l la negocieri directe de pace
Presa internațională își focalizează atenția asupra eforturilor diplomatice reînnoite privind războiul ruso-ucrainean, în contextul propunerilor recente de reluare a negocierilor directe între Kiev și Moscova. Între timp, mai multe publicații scriu că situația se complică din cauza livrărilor de armament din Iran spre Rusia, ceea ce ar putea da peste cap planurile administrației de la Casa Albă privind încheierea războiului ruso-ucrainean.
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a propus reluarea negocierilor directe cu Rusia începând cu ziua de astăzi, 12 mai, transmite AFP. Agenția de presă precizează că liderul de la Kiev a solicitat un armistițiu complet și de durată, idee susținută de liderii Franței, Germaniei și Poloniei, și Marii Britanii, care au vizitat capitala Ucrainei la sfârșitul săptămânii trecute. AFP notează că președintele rus Vladimir Putin a anunțat că este pregătit pentru negocieri fără condiții prealabile, dar a propus începerea acestora pe 15 mai la Istanbul. Liderul de la Casa Albă, Donald Trump, a intervenit public, cerând Ucrainei să accepte imediat oferta lui Putin, Zelenski răspunzând pozitiv acestei propuneri, conchide AFP.
Axios subliniază, citând un oficial ucrainean, că președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a acceptat să se întâlnească personal cu președintele Rusiei, Vladimir Putin, la Istanbul, joi, 15 mai, chiar dacă autoritățile ruse vor refuza propunerea Kievului de a opri focul înainte de acea dată.
Hurriyet scrie că președintele Turciei, Recep Tayyip Erdoğan, l-a sunat pe omologul său francez, Emmanuel Macron, pentru a-l informa că Turcia este pregătită să organizeze negocierile pentru a asigura un armistițiu durabil și că acest moment ar fi „un moment istoric” în procesul de oprire a războiului dintre Ucraina și Rusia. Potrivit publicației, Erdoğan a subliniat că „un armistițiu general ar crea condițiile necesare pentru negocierile de pace”. Liderul turc a adăugat, citat de aceeași sursă, că este esențial să se continue cooperarea pentru a implementa procesul de începere a discuțiilor de pace între Ucraina și Rusia.
Oferta lui Putin de a purta discuții de pace ar putea fi o încercare a acestuia de a crea o breșă între SUA și Europa, titrează BBC. Serviciul britanic de știri subliniază că președintele rus Putin a respins ultimatumul liderilor europeni privind un armistițiu necondiționat de 30 de zile, propunând în schimb negocieri directe cu Ucraina la Istanbul, fără oprirea imediată a focului. Kremlinul pare astfel interesat să transmită Washingtonului un semnal de deschidere, dar, fără să renunțe la obiectivele militare din Ucraina. Potrivit BBC, propunerea este văzută cu scepticism la Kiev și în capitalele europene, unde există temeri că ar fi vorba de o manevră a Moscovei care vrea să câștige timp.
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a propus o întâlnire directă cu Vladimir Putin pentru negocieri de pace la Istanbul, într-o mișcare diplomatică menită să preia inițiativa de la liderul rus, comentează The Guardian. Acest gest pune presiune asupra lui Putin, scrie ziarul britanic, care amintește că liderii Marii Britanii, Franței, Germaniei și Poloniei au solicitat Kremlinului un armistițiu de 30 de zile, avertizând că, în cazul unui refuz, vor fi impuse sancțiuni suplimentare și că ajutorul militar pentru Ucraina va crește. The Guardian observă că Putin a încercat să respingă cerințele europene, dar a dorit să păstreze aparența unei poziții constructive pentru administrația Trump, mai favorabilă Moscovei decât Kievului. Astfel, Zelenski a reușit să preia controlul negocierilor, punându-l pe Putin sub presiune, având în vedere refuzul acestuia de a călători spontan, mai scrie The Guardian.
Mai multe publicații, printre care și Meduza, notează că, deocamdată, Rusia nu dă semne că ar fi dispusă să oprească ostilitățile militare, atacând teritoriul Ucrainei în noaptea de 12 mai cu 108 drone de luptă și drone imitatoare. Meduza face referire la un raport al Forțelor de apărare antiaeriană, care afirmă că au reușit să doboare 55 de drone de atac și să neutralizeze 30 de drone imitatoare. Cu toate acestea, atacurile cu drone au afectat regiunile Odesa, Nikolaev, Donețk și Zhytomyr, scrie Meduza, citând raportul comandamentului Forțelor Aeriene ale Ucrainei.
Statele Unite au aprobat transferul a 100 de rachete Patriot și 125 de rachete cu rază lungă de acțiune pentru sistemele HIMARS din Germania către Ucraina, informează The New York Times. Deși aceste muniții aparțin Bundeswehrului, exportul lor necesită acordul SUA, ca stat producător, explică publicația americană. Ucraina dispune în prezent de opt sisteme Patriot, dintre care doar șase sunt operaționale și solicită mai multe pentru a se apăra eficient de atacurile cu rachete balistice rusești, scrie The New York Times. Aceeași publicație amintește că Ucraina speră să primească acorduri suplimentare înainte de summitul NATO din iunie, însă oferta de a cumpăra 10 sisteme Patriot din SUA pentru 15 miliarde de dolari a rămas fără răspuns.
Rusia continuă, între timp, să primească sprijin din Iran, informează Reuters cu referire la propriile surse diplomatice. Potrivit acestora, Iranul urmează să livreze Rusiei lansatoare pentru rachete balistice cu rază scurtă de acțiune, ceea ce va spori capacitățile ofensive ale Moscovei în războiul din Ucraina. Aceleași surse susțin că rachetele au fost expediate încă din septembrie 2024, însă fără lansatoarele necesare, care urmează acum să fie transferate. Analiștii militari citați de Reuters consideră că aceste sisteme, cu o rază de până la 120 km, vor permite Rusiei să conserve rachetele de înaltă precizie pentru ținte strategice. Agenția de presă amintește că oficialii occidentali susțin că Iranul a livrat deja Rusiei mii de drone și proiectile de artilerie, deși Teheranul neagă aceste acuzații. Această nouă livrare riscă să complice eforturile diplomatice ale administrației Trump, de a obține un armistițiu în Ucraina și de a relua negocierile nucleare cu Iranul, constată agenția de presă Reuters.
Ministrul de Externe al Marii Britanii, David Lammy, va purta azi negocieri cu colegii săi europeni despre sprijinul acordat Ucrainei și extinderea cooperării regionale în domeniul apărării, informează Unian. Potrivit publicației, întâlnirea va avea loc înainte de summitul organizat de premierul britanic Keir Starmer cu liderii Uniunii Europene. Lammy va discuta cu reprezentanții Franței, Italiei, Germaniei, Spaniei, Poloniei și UE. Ministrul britanic a subliniat, citat de Unian, că momentul actual reprezintă o provocare majoră pentru securitatea colectivă a Europei, care nu se referă doar la viitorul Ucrainei, ci și la întregul continent european. În cadrul întâlnirii, Lammy va anunța noi sancțiuni împotriva entităților care susțin invazia Rusiei în Ucraina și va sublinia necesitatea consolidării securității europene, adaugă Unian.
Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK) a anunțat dizolvarea organizației și încetarea luptei armate, potrivit unei declarații publicate de agenția Firat, apropiată grupării. Decizia vine după un congres desfășurat în nordul Irakului, ca răspuns la apelul liderului încarcerat Abdullah Öcalan. PKK, aflat în conflict cu statul turc din 1984, este desemnat ca organizație teroristă de Turcia, SUA și UE. În urma confruntărilor, peste 40.000 de persoane au fost ucise, majoritatea civili. Autoritățile turce nu au comentat deocamdată anunțul. Decizia ar putea avea implicații majore în regiune, inclusiv în Siria, unde forțele kurde sunt aliate cu SUA.
În primul său discurs duminical după alegerea ca papă, Leon XIV a cerut încetarea tuturor războaielor, inclusiv a celui dintre Rusia și Ucraina, și a pledat pentru un acord de pace „adevărat, just și durabil”, transmite Associated Press. Potrivit agenției de presă, noul Papă a exprimat solidaritatea cu poporul ucrainean, cerând eliberarea prizonierilor de război și întoarcerea copiilor deportați. Papa a condamnat și conflictul din Gaza, cerând eliberarea ostaticilor israelieni, și a salutat armistițiul dintre India și Pakistan, încheiat sâmbătă. Leon XIV este primul papă american din istorie și a criticat în trecut invazia Rusiei în Ucraina, calificând-o drept un „război imperialist”, amintește Associated Press.
Justiția argentiniană a descoperit sute de documente și hărți legate de membri ai organizațiilor naziste în arhivele Curții Supreme, dezvăluie ziarul Clarin. Potrivit acestuia, cele șapte cutii au fost deschise vineri, iar conținutul, care include propagandă nazistă și fotografii, este acum analizat pentru relevanța sa istorică. Muzeul Holocaustului din Buenos Aires colaborează cu autoritățile pentru inventarierea și conservarea materialelor, relevă Clarin. Documentele par să fie legate de o reținere vamală din 1941 a unei expedieri din Tokyo către ambasada Germaniei în Argentina, notează publicația, precizând că aceste cutii au rămas sigilate timp de decenii, după ce o comisie parlamentară a cerut o investigație privind posibila lor legătură cu politica de neutralitate a Argentinei în al Doilea Război Mondial. Se estimează că mii de naziști s-au refugiat în Argentina după război, printre care Eichmann, Mengele și Priebke, conchide Clarin.
