Social

Revista presei // Marta Kos: Pentru prima dată în istoria procesului de extindere, nu e implicată doar țara candidată, doar UE, dar există și forțe externe perturbatoare

Cât de reală este finalizarea negocierilor de aderare a R. Moldova la Uniunea Europeană până la sfârșitul anului 2027 și de ce factori ar depinde realizarea acestui obiectiv, sunt întrebări la care aflăm răspuns răsfoind presa națională. Ce alte subiecte au abordat instituțiile de presă în ziua de 12 mai aflăm din revista presei.

Republica Moldova ar putea finaliza negocierile de aderare la Uniunea Europeană până la sfârșitul anului 2027, urmând etapa de ratificare a acordului de către statele membre ale Uniunii Europene, scrie TV8, citând-o pe președinta RM, Maia Sandu. Potrivit șefei statului, următorul Legislativ ar putea deveni un „Parlament al integrării europene” dacă majoritatea deputaților susține acest curs. „Anume în timpul mandatului următorului Parlament poate avea loc integrarea europeană. În caz contrar, acest Parlament ne va întoarce înapoi și va îngropa integrarea europeană”, a conchis Maia Sandu, în cadrul emisuniii de la TV8.

Republica Moldova ar putea rata obiectivul de aderare la Uniunea Europeană până în 2028 dacă nu menține o guvernare pro-europeană cu voință politică reală și capacitate administrativă solidă, consideră analistul politic Ion Țăbârță, citat de Radio Chișinau. Expertul atrage atenția că, deși actuala guvernare a manifestat voință politică în procesul de integrare europeană, aceasta s-a confruntat cu deficiențe majore de personal și cu instabilitate în componența executivului. Ion Tăbârță a mai subliniat că problemele de resurse umane sunt critice, în special la nivelul administrației publice locale, și că atragerea de specialiști competenți este esențială nu doar pentru guvernare, ci și pentru absorbția fondurilor europene. Deși sprijinul financiar extern nu este o problemă majoră, accesarea eficientă a fondurilor de pre-aderare depinde de existența unei administrații capabile să elaboreze și să implementeze proiecte, menționează Ion Tăbârță, citat de Radio Chișinău.

„Noi vom considera că am reușit dacă vom scoate Moldova din sfera de influență a Rusiei”, a declarat Marta Kos, Comisara europeană pentru Extindere, în cadrul unei ediții speciale a Podcast ZdCe. „După cum am menționat, una dintre vulnerabilități sunt instituțiile insuficient de puternice. Dar noi vă vom ajuta și vom investi bani. O altă vulnerabilitate pe care o văd, mai ales în cazul Moldovei, sunt interferențele din afară. Pentru prima dată în istoria procesului de extindere, ne confruntăm cu faptul că nu e implicată doar țara candidată, așa cum e Moldova, nu e implicată doar UE, care își dorește să vă vadă stat membru, dar există și forțe externe perturbatoare, așa cum le spun eu, care vor să ne vadă eșuând. Pe voi – eșuând și Europa – eșuând, prin faptul că nu veți deveni membru UE. Vorbesc de dezinformare, de război hibrid. Și voi ați trecut prin război hibrid anul trecut sau sunteți mereu în starea asta. Și aceasta este vulnerabilitatea pe care o văd eu. Dar nu sunteți singura țară care se confruntă cu asta. Se întâmplă lucruri în România și în alte țări din estul Europei, care sunt acum membre UE”.

Fostul președinte al R. Moldova și liderul PSRM, Igor Dodon a fost surprins într-un avion de pe ruta Chișinău – Moscova, cu escala la Baku. Mai multe fotografii cu Dodon au fost trimise ZdG de către pasageri. În dimineața zilei de 12 mai, PSRM a emis un comunicat de presă în care a anunțat că „la invitația conducerii Consiliului Federației și a Dumei de Stat a Federației Ruse, un grup de deputați, împreună cu conducerea Partidului Socialiștilor, se află într-o vizită de lucru de două zile în Federația Rusă, notează Ziarul de Gardă. În comunicat se precizează că scopul vizitei este „consolidarea relațiilor interparlamentare și promovarea dialogului politic între Republica Moldova și Federația Rusă”, observă sursa citată.

Iar Newsmaker face trimitere la o declarație emisă de Blocul Împreună care a criticat vizita în Federația Rusă a delegației Partidului Socialiștilor. „Aflarea reprezentanților PSRM în Rusia – stat agresor care poartă un război neprovocat și brutal împotriva Ucrainei – reprezintă un afront grav la adresa tuturor victimelor acestui conflict. În timp ce cetățenii noștri privesc către Vest, către Uniunea Europeană – socialiștii lui Igor Dodon aleg să se alinieze politic cu un regim autoritar, izolat și responsabil pentru război, represiune, crime și sărăcie”, constată Blocul Împreuna, citat de News Maker.

De Ziua Internațională a Asistenților Medicali, marcată pe 12 mai, mai multe publicații au scris despre provocările acestei profesii în RM. Deși sunt considerați îngerii păzitori ai pacienților, în sistemul medical din Republica Moldova există o lipsă acută de cadre, inclusiv în punctele-cheie de intervenții de urgență, transmite TVR Moldova. Spre exemplu în secția de Reanimare a Institutului de Medicină Urgentă muncesc 36 de asistenți medicali, dar ar mai fi nevoie de incă 10 persoane, notează postul de televiziune. În total la Institutul de Medicină Urgentă muncesc aproape 600 de asistenți medicali, ceea ce reprezintă în jur de 70 la sută din necesitățile spitalului. În ultimii doi ani au fost angajați 50 de tineri după terminarea studiilor, notează TVR Moldova.

Iar Europa Liberă publică istoria unui pakistanez care de 11 ani activează în calitate de asistent medical la Institutul de Medicină Urgentă. S-a angajat după ce a absolvit Colegiul de Medicină din Chișinău, iar în 2019 a primit cetățenia R. Moldova, despre care spune că i-a devenit casă. În zilele libere, face kebab în propriul restaurant, povestește Europa Liberă.

Malpraxis și „demiteri abuzive” la Spitalul Raional Strășeni? Câteva plângeri, adresate Ministerului Sănătății și Poliției. E titlul unui articol publicat de Agora. Potrivit publicației, personalul Spitalului Raional Strășeni a fost acuzat de malpraxis, după ce un bărbat ar fi decedat subit, la scurt timp de la internare. De asemenea, doi medici au acuzat conducerea spitalului de „management defectuos”, susținând că ar fi fost demiși „în mod abuziv”. Acuzațiile au fost formulate, în cadrul unei conferințe de presă, la 12 mai, precizează publicația. Ministerul Sănătății și Poliția R. Moldova au confirmat, pentru AGORA, că au recepționat mai multe plângeri în acest sens. Contactat de publicație, directorul Spitalului Raional Strășeni, Ion Mihăilă, a refuzat să comenteze cazurile relatate, susținând că „nu a intrat în esență”. Acesta a precizat că instituția va reveni cu o reacție oficială, în următoarele zile.

Putin rămâne fără mere moldovenești! Exporturile spre CSI se prăbușesc cu 25% - titrează bani.md. R. Moldova a exportat în luna aprilie 2025 circa 13,4 mii de tone de mere, scrie publicația, cu referire la date publicate de Asociația Moldova Fruct. România rămâne cea mai importantă piață de desfacere pentru merele moldovenești - 37% din totalul exporturilor, față de doar 19% în aceeași perioadă din 2024. În Marea Britanie, volumul de mere exportate s-a dublat, crescând de la 160 de tone în 2024 la 340 de tone în 2025. Cea mai mare parte a livrărilor a fost destinată programelor alimentare din școli, un semn clar al poziționării produsului ca fiind de calitate superioară, observă bani.md. În contrast, exporturile către țările CSI continuă să scadă accentuat. Dacă în primele patru luni ale anului 2024 acestea reprezentau 72% din total, în aceeași perioadă a anului curent ponderea a coborât la 54%, reflectând o reorientare strategică a exportatorilor moldoveni către piețele occidentale, constată publicația.

Lidia Petrenco

Lidia Petrenco

Autor

Citește mai mult