Revista presei internaționale // Europa pune presiune pe Rusia pentru a o forța să accepte pacea; SUA reacționează cu precauție
Presa internațională urmărește îndeaproape ultimele evoluții în procesul negocierilor privind încheierea războiului ruso-ucrainean. Mai multe publicații scriu că miniștrii de externe ai principalelor puteri occidentale își intensifică presiunile asupra Rusiei pentru a obține un armistițiu în Ucraina. Situația tensionată influențează atât negocierile de pace, cât și relațiile economice globale, remarcă publicațiile internaționale.
AFP relatează că miniștrii de externe ai principalelor țări europene au cerut Rusiei să accepte, până la sfârșitul zilei de ieri, un armistițiu necondiționat de 30 de zile în Ucraina, avertizând că, în caz contrar, vor fi impuse noi sancțiuni. Potrivit AFP, apelul șefilor diplomațiilor europene a fost făcut după discuțiile purtate la Londra cu secretarul de stat american Marco Rubio. Kremlinul a respins solicitarea, afirmând că Rusia nu acceptă limbajul ultimatumurilor, remarcă agenția de presă. Potrivit AFP, președintele rus Vladimir Putin s-a arătat dispus să reia negocierile joi, la Istanbul, dar a subliniat că acestea trebuie să abordeze „cauzele profunde” ale conflictului și realitățile teritoriale actuale. Liderii europeni consideră că nu pot exista negocieri sub tirul armelor și că responsabilitatea escaladării îi revine exclusiv Moscovei, scrie AFP, amintind că și Turcia a făcut apel la reluarea rapidă a discuțiilor de pace.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat, citat de BBC, că a discutat cu omologul său turc, Recep Tayyip Erdoğan, despre cooperarea pentru obținerea păcii. Potrivit serviciului britanic de presă, cei doi lideri au convenit asupra importanței unui armistițiu și au susținut demersurile diplomatice. BBC precizează că, pe 15 mai, la Istanbul ar putea avea loc o întâlnire între negociatorii Rusiei și Ucrainei. Zelenski a anunțat că e gata să discute personal cu Putin, însă cel din urmă nu și-a confirmat participarea, remarcă BBC.
Apelul din 10 mai al liderilor Marii Britanii, Franței, Poloniei și Germaniei, de a susține un armistițiu de 30 de zile în Ucraina, a fost subminat de președintele american Donald Trump, care a preluat ideea negocierilor propuse de Vladimir Putin în Turcia, scrie CNN. Trump a cerut public Ucrainei să accepte imediat discuții directe, slăbind astfel unitatea Occidentului, comentează postul american de televiziune. Potrivit acestuia, Zelenski a fost nevoit să se arate deschis unei întâlniri față în față cu Putin, în ciuda implicațiilor interne. Potrivit CNN, europenii intenționau să demonstreze lipsa de voință a Rusiei pentru pace, dar tăcerea SUA și refuzul sancțiunilor suplimentare au favorizat Moscova. Alegerea lui Trump de a privilegia relația cu Putin în detrimentul consensului transatlantic a generat îngrijorări cu privire la coeziunea sprijinului pentru Ucraina, constată CNN.
Conform surselor Bloomberg, partea americană dorește să ofere o șansă pentru negocieri între Rusia și Ucraina înainte de a exercita presiune suplimentară asupra lui Putin. Totuși, dacă acesta refuză întâlnirea cu Zelenski sau dacă Rusia nu acceptă un armistițiu imediat și necondiționat, liderii europeni vor solicita președintelui Donald Trump să aplice sancțiuni economice suplimentare, scrie Bloomberg. Administrația Trump a pregătit opțiuni pentru intensificarea presiunii economice asupra Rusiei. Însă, în discuțiile dintre oficialii americani și europeni, SUA nu au oferit un răspuns clar privind sancțiunile, în cazul în care atacurile vor continua săptămâna aceasta.
Declarația publică a președintelui SUA, Donald Trump, prin care cere Ucrainei să înceapă imediat negocierile cu Rusia, a complicat semnificativ eforturile europene de a impune noi sancțiuni Moscovei, comentează The Guardian. Potrivit publicației britanice, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a fost nevoit să accepte negocierile la Istanbul pentru a nu supăra Statele Unite. În același timp, propunerea lui Putin a fost percepută ca o încercare de a evita presiunea europeană asupra lui Trump și de a întârzia sancțiunile mai dure, scrie The Guardian. Liderii europeni, inclusiv premierul britanic, președintele francez și cancelarul german, au vizitat Ucraina pentru a-l convinge pe Trump să recunoască faptul că Rusia doar câștigă timp, notează ziarul.
Potrivit Politico, Moscova și Kievul se angajează într-un joc strategic legat de negocierile din Turcia, încercând fiecare să-l determine pe celălalt să provoace primul nemulțumirea lui Donald Trump. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat intenția de a merge la Istanbul, exercitând astfel presiune asupra lui Vladimir Putin să participe și el, comentează Politico. Conform publicației, absența liderului rus ar putea fi interpretată ca un refuz al dialogului și ar putea înclina balanța sprijinului lui Trump în favoarea Ucrainei. Politico scoate în prim plan opinia analistului ucrainean Vladimir Fesenko potrivit căruia, o asemenea decizie l-ar putea face pe Putin să pară slab. Deocamdată, nu se știe sigur dacă Zelenski va fi prezent la Istanbul și dacă îl va aștepta acolo pe omologul său rus, scrie Politico, precizând că oficialii ucraineni au declarat că planurile vor rămâne confidențiale până la o reacție clară din partea Moscovei.
Agenția Reuters subliniază că însuși președintele SUA, Donald Trump, analizează posibilitatea de a merge la Istanbul, pe 15 mai, pentru posibilele negocieri dintre Rusia și Ucraina. El a declarat, citat de aceeași agenție de presă, că nu exclude o deplasare în Turcia, chiar dacă are un program încărcat, urmând să viziteze Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite și Qatarul.
Președintele SUA, Donald Trump, va participa la negocierile dintre Ucraina și Rusia abia după ce va fi redactat un acord de armistițiu pe care ambele părți sunt dispuse să-l semneze, chiar și cu reticență. E părerea analistului politic ucrainean Ruslan Rohov la care face referire Unian. Potrivit expertului, urmează un proces diplomatic lung și complex, cu multiple runde de consultări. Scopul este identificarea unei formule acceptabile, deși incomode, pentru toate părțile implicate, spune Rohov. „Coaliția internațională a purtat discuții în mai multe locuri, inclusiv la Kiev, menținând contactul cu Washingtonul. Fiecare actor a trasat „liniile roșii” și a căutat puncte comune în interesele divergente. Ulterior, grupuri de lucru ar urma să elimine condițiile inacceptabile pentru fiecare parte, înaintea oricărei semnături”, a mai spus analistul politic ucrainean Ruslan Rohov citat de Unian.
Statele Unite și China au ajuns la un acord pentru a suspenda temporar războiul comercial, reducând taxele vamale reciproce, transmite Financial Times. Publicația notează că SUA vor reduce taxele pe bunurile chinezești de la 145% la 30%, iar China va scădea tarifele pe importurile din SUA de la 125% la 10%. Acordul prevede o pauză de 90 de zile pentru măsurile punitive și un mecanism pentru continuarea discuțiilor economice, mai scrie Financial Times. După anunț, valoarea dolarului și a yuanului chinezesc a crescut, iar piețele europene au înregistrat o creștere, remarcă publicația.
Președintele chinez, Xi Jinping, a declarat, citat de EFE, că nu există câștigători într-un război comercial și a subliniat importanța solidarității pentru menținerea păcii și stabilității mondiale. Potrivit EFE, în cadrul Forumului Ministerial China-CELAC, Xi a reafirmat sprijinul Chinei pentru suveranitatea țărilor din America Latină și Caraibe, promițând credite de 9 miliarde de dolari pentru dezvoltare. El a evidențiat „colaborarea strânsă cu aceste regiuni, propunând inițiative economice și de securitate, scrie agenția de presă. China și America Latină trebuie să rămână unite în fața provocărilor geopolitice, iar Beijingul intenționează să sprijine integrarea regiunii în rețelele comerciale internaționale”, a subliniat liderul chinez citat de EFE. În plus, Xi a discutat despre extinderea comerțului și investițiilor, subliniind importanța accesului la resurse naturale valoroase, remarcă aceeași agenție de presă. Forumul se concentrează pe teme precum energiile regenerabile și integrarea comercială, esențiale pentru promovarea inițiativei „Noile Drumuri ale Mătăsii”, conchide EFE.
În 2026, Cipru urmează să adere la Spațiul Schengen, iar autoritățile intenționează să finalizeze toate pregătirile tehnice până la sfârșitul anului 2025, informează Ciprus Mail. Președintele Nikos Christodoulides a declarat, citat de publicație, că aceasta este o decizie strategică importantă atât pentru Cipru, cât și pentru Uniunea Europeană. El și-a exprimat încrederea că Parlamentul European va susține acest demers. Președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, a reafirmat sprijinul ferm pentru Cipru, notează Ciprus Mail, amintind că spațiul Schengen permite libera circulație fără controale la frontierele interne între cele 29 de state membre, inclusiv patru din afara Uniunii Europene.
