Corespondență Dan Alexe // În ciuda sancțiunilor impuse Kremlinului, UE rămâne parțial dependentă de gazul rusesc
Uniunea Europeană a adoptat, marți, 20 mai, cel de-al 17-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, vizând de astă dată un mare număr de nave aparținând „flotei ascunse” a Rusiei, utilizate pentru transportul petrolului. Cu toate astea, 13% din petrolul rusesc se vinde în continuare în Europa, finanțând astfel indirect războiul din Ucraina. Europa a depus deja eforturi mari pentru a se debarasa cât mai repede de hidrocarburile rusești. Importurile de petrol pe cale maritimă sunt supuse de multă vreme unui embargou total, iar dintre cele 27 de state membre doar Ungaria și Slovacia îl mai importă prin conducte. Acestea sunt, de altfel, țările ale căror lideri sunt cei mai apropiați – și chiar admirativi – față de Putin.
Totuși, anul trecut, Uniunea Europeană a cheltuit aproximativ 23 de miliarde de euro pentru importurile de combustibili fosili din Rusia. 23 de miliarde pentru a finanța mașina de război a Kremlinului! Aceasta este o sumă mai mare decât ajutorul militar acordat Kievului în aceeași perioadă.
Dintre cele douăzeci și șapte, paisprezece state au oprit sau chiar au interzis toate importurile de gaze rusești, în special țările baltice și nordice și o mare parte a Europei Centrale. Deși se extindea rapid în urmă cu doar trei ani, rețeaua de conducte de gaze din Rusia s-a restrâns acum dramatic.
În același timp, din 2021 încoace, livrările de GNL (Gaz Natural Lichefiat) rusesc pe cale maritimă au crescut semnificativ. UE a importat 21,1 milioane de metri cubi în 2024, față de 14 milioane în 2021. Franța este, de departe, principala poartă de intrare pentru acest combustibil, înaintea Spaniei și Belgiei.
Gazul rusesc reprezintă încă 13% din importurile UE în prezent, față de 45% înainte de război. Se prevede, însă, o oprire completă a importurilor din Moscova până în 2027 și încheierea contractelor pe termen scurt de gaze (aproximativ o treime din importuri) până la sfârșitul anului în curs.
Acest plan va trebui aprobat de statele membre, dar, spre deosebire de sancțiuni, care sunt decise în unanimitate, aceste măsuri necesită doar adoptarea cu majoritate calificată. Asta înseamnă că Ungaria și Slovacia, încă dependente de energia rusească, nu vor putea să opună un veto.
O încetare completă a importurilor europene de gaze rusești ar priva Moscova de venituri importante.
În același timp, achizițiile de gaze reprezintă, de asemenea, una dintre ultimele pârghii de presiune ale UE asupra Rusiei, cel puțin în domeniul energetic. Sancțiunile care s-au acumulat de-a lungul a trei ani au vizat cărbunele, petrolul brut și rafinat, transbordările și tehnologiile legate de GNL. Cel mai recent pachet (al șaptesprezecelea), adoptat pe 20 mai, vizează în mod specific navele legate de „flota fantomă”, care navighează și vând petrol rusesc în ciuda sancțiunilor internaționale.
În ciuda promisiunilor recente ale europenilor de a impune „sancțiuni devastatoare” pentru a „sufoca economia rusă odată pentru totdeauna” dacă Putin nu este de acord cu un armistițiu, spațiul de manevră este acum destul de limitat.
Și, având în vedere tonul cald al ultimei discuții dintre Trump și Putin, este probabil ca situația să rămână așa pentru mult timp.
