Revista presei internaționale // Negocieri spinoase de pace la Istanbul după operațiunea răsunătoare a Ucrainei împotriva aviației militare ruse
Presa internațională descrie operațiunea inedită a serviciilor secrete ucrainene, care au distrus zeci de avioane militare rusești cu ajutorul unor drone lansate din camioane spre aerodromuri din mai multe regiuni ale Rusiei. Mai multe publicații notează că această operațiune avantajează delegația ucraineană care, împreună cu cea rusă, urmează să participe azi la noi negocieri de pace, la Istanbul. Presa europeană își îndreaptă, între timp, atenția asupra rezultatelor alegerilor prezidențiale din Polonia, unde candidatul conservatorilor l-a învins, în turul decisiv, pe primarul liberal al Varșoviei.
Ucraina a revendicat cea mai amplă lovitură cu drone asupra bazelor aeriene ruse de la începutul războiului. Potrivit surselor BBC din cadrul Serviciului de Securitate al Ucrainei, atacul a vizat baze din cinci regiuni ale Rusiei și a avariat peste 40 de aeronave militare, inclusiv bombardiere strategice. Dronele ar fi scos din funcțiune o treime din lansatoarele de rachete strategice de croazieră aflate pe aerodromurile rusești, iar daunele estimate depășesc șapte miliarde de dolari, susțin sursele serviciului britanic de presă. BBC atrage atenția că Ministerul Apărării de la Moscova a confirmat atacurile, însă a raportat doar incendii minore, afirmând că o parte dintre drone au fost doborâte. Operațiunea, numită „Pânza de Păianjen”, ar fi fost pregătită timp de peste un an și coordonată direct de șeful Serviciului de Securitate al Ucrainei, cu implicarea președintelui Volodimir Zelenski, potrivit acelorași surse. Conform acestora, participanții la atac s-ar fi întors deja în Ucraina.
În timpul atacului cu drone asupra aerodromurilor din Rusia, au fost utilizate aparate de zbor fără pilot antrenate cu ajutorul inteligenței artificiale, relatează Clash Report. Potrivit sursei, serviciile de informații militare ucrainene au scanat anul trecut bombardierele rusești și au folosit datele pentru a învăța sistemele AI să le recunoască și să execute manevre automate de atac în picaj. În timpul operațiunii au fost folosite două tipuri de drone: drone cu patru elice cu decolare verticală și drone de tip „aripă”, lansate cu mini-catapultă. Publicația notează că rezultatele acestor pregătiri sunt vizibile acum, în eficiența atacului.
Kievul nu a informat Washingtonul despre planurile de a ataca aerodromuri militare de pe teritoriul Rusiei, relatează postul american New York Post, citând surse din administrația SUA. Potrivit acestora, Casa Albă nu avea cunoștință despre operațiunea pregătită de serviciile ucrainene. Informația este confirmată și de portalul Axios, care precizează că administrația Trump nu a fost informată în prealabil și a refuzat să comenteze atacurile.
Pe fondul informațiilor privind atacurile masive lansate de Ucraina asupra bazelor aviației strategice ruse, acțiunile companiilor rusești s-au depreciat semnificativ în cadrul tranzacțiilor de duminică de la Bursa din Moscova, semnalează The Moscow Times. Potrivit publicației, duminică, acțiunile Sberbank scădeau cu 2,3%, cele ale Gazprom cu 3,1%, iar VTB înregistra o pierdere de 2,3%. Acțiunile Rosneft s-au depreciat cu 1,9%, Novatek a pierdut peste 3%, Severstal a scăzut cu 2,8%, iar Norilsk Nickel cu 2,7%, mai scrie The Moscow Times.
Distrugerea unui număr semnificativ de avioane strategice ruse reprezintă un „cadou” pentru delegația ucraineană, care se întâlnește azi cu cea rusă, la Istanbul, pentru noi negocieri de pace, spun analiștii citați de Unian. După această operațiune a serviciilor secrete ucrainene, Rusia va fi nevoită să-și schimbe abordarea în cadrul negocierilor, afirmă expertul în aviație Valerii Romanenko. Potrivit acestuia, pierderea unei părți importante a bombardierelor reduce semnificativ capacitatea Rusiei de a continua atacurile asupra Ucrainei cu aceeași intensitate. În aceste condiții, delegația rusă ar urma să-și tempereze pozițiile la negocierile de la Istanbul, unde intenționează să transmită direct părții ucrainene un proiect propriu de memorandum, susține Romanenko, citat de Unian.
Mai multe agenții de presă, inclusiv Reuters, scriu că discuțiile de la Istanbul sunt programate pentru ora 13:00. Potrivit acestora, delegația ucraineană este condusă de ministrul Apărării, Rustem Umerov, iar cea rusă de consilierul lui Putin, Vladimir Medinski. Moscova a primit deja varianta ucraineană a documentului, însă respinge participarea reprezentanților occidentali la aceste discuții, notează Reuters. Surse diplomatice de la Kiev au dezvăluit pentru agenția de presă că la negocierile din 2 iunie, delegația ucraineană va prezenta o „foaie de parcurs” pentru încetarea războiului, care prevede un armistițiu de cel puțin 30 de zile, un schimb complet de prizonieri și repatrierea copiilor deportați în Rusia. Documentul, consultat de Reuters, stipulează că Ucraina poate adera la NATO și UE, fără limite impuse asupra armatei sale sau a prezenței trupelor străine pe teritoriul său. Kievul solicită de asemenea nerecunoașterea anexărilor ruse, despăgubiri de război și refuză statutul de neutralitate. Punctul de plecare pentru discuțiile teritoriale ar urma să fie actuala linie a frontului, mai scrie Reuters și constată că aceste condiții propuse de Kiev diferă substanțial de cererile formulate de Moscova.
Kyiv Independent subliniază scepticismul general privind negocierile de pace de la Istanbul. Publicația amintește că, în timp ce SUA și Ucraina cer o încetare necondiționată a focului, Kremlinul refuză și continuă să formuleze cereri inacceptabile, precum recunoașterea anexărilor ilegale și retragerea trupelor ucrainene din regiunile parțial ocupate. Analista britanică Jenny Mathers afirmă, într-un interviu pentru Kyiv Independent, că președintele rus Vladimir Putin mimează deschiderea spre dialog pentru a-l liniști pe liderul de la Casa Albă, Donald Trump, care încearcă fără succes să determine Moscova să accepte un armistițiu, așa cum a făcut deja Kievul. În pofida așteptărilor administrației americane, Rusia nu dă semne că ar fi gata să facă concesii; dimpotrivă, există indicii clare că dorește să avanseze militar pentru a controla noi teritorii, constată Mathers.
O opinie similară formulează și Associated Press. Potrivit agenției de presă, președintele rus Vladimir Putin continuă atacurile cu rachete și drone asupra Ucrainei, înaintând în același timp cereri dure și inflexibile în cadrul negocierilor de pace. El transmite că va accepta un acord de încetare a focului doar în care-i sunt îndeplinite toate condițiile. În același timp, Putin încearcă să nu-l provoace pe liderul american Donald Trump, lăudându-i abordarea diplomatică și afirmând că Rusia este deschisă negocierilor, observă agenția de presă. Cu toate acestea, condițiile impuse de Kremlin sunt respinse atât de Kiev, cât și de aliații occidentali, constată Associated Press, amintind că Trump promitea în trecut să oprească războiul în 24 de ore, dar a menținut legături cu Putin și l-a criticat pe Zelenski, avertizând Moscova că ar putea impune sancțiuni dacă nu acceptă o soluție de compromis.
Senatorul republican Lindsey Graham a anunțat, citat de Bloomberg, că dorește să impună noi sancțiuni împotriva Rusiei înainte de summitul G7 din 15 și 17 iunie. Împreună cu senatorul democrat Richard Blumenthal, el susține că SUA și Europa trebuie să oprească China și India să cumpere petrol rusesc ieftin, notează agenția americană de presă. Proiectul lor de lege privind sancțiunile, menit să întrerupă finanțarea războiului Rusiei în Ucraina, are deja 82 de coautori, precizează Bloomberg. Agenția de presă amintește că Graham și Blumenthal, care au vizitat vineri Kievul, au discutat telefonic cu președintele francez Emmanuel Macron, exprimându-și convingerea că Putin mimează dorința de pace, pregătindu-se de un atac militar în toamnă. Deocamdată rămâne neclar dacă președintele american Donald Trump va sprijini măsuri mai dure împotriva Moscovei, conchide Bloomberg.
În urma celui de-al doilea tur al alegerilor prezidențiale din Polonia, Karol Nawrocki, susținut de partidul național-conservator „Lege și Justiție” (PiS), a câștigat cu 50,89% din voturi, în fața primarului liberal și pro-european al Varșoviei, Rafał Trzaskowski, notează Gazeta Wyborcza. Această victorie marchează o schimbare semnificativă în peisajul politic polonez, comentează The Guardian, precizând că președinția conferă drept de veto asupra legislației, ceea ce poate complica implementarea agendei reformiste a premierului liberal Donald Tusk.
El Pais amintește că Nawrocki, istoric și fost director al Institutului Memoriei Naționale, este cunoscut pentru pozițiile sale conservatoare și naționaliste, fiind un critic al politicii externe pro-europene. În plus, el a exprimat îngrijorări legate de tratamentul acordat Poloniei de către Ucraina, în special în domeniul agricol și al transporturilor. Analiștii intervievați de El País avertizează că mandatul lui Karol Nawrocki ar putea adânci polarizarea politică internă și ar putea influența relațiile Poloniei cu Uniunea Europeană, în contextul în care noul președinte a fost susținut și de lideri precum Viktor Orbán și Donald Trump.
Din cauza războaielor comerciale și a încetinirii economiei globale, companiile aeriene și-au revizuit în scădere estimările pentru traficul de pasageri și profitul din 2025, transmite AFP. Potrivit agenției de presă, Asociația Internaționala a Transportatorilor Aerieni (IATA) prevede un profit net combinat de 36 de miliarde de dolari în acest an, sub estimarea inițială de 36,6 miliarde, dar totuși mai mare decât în 2024. Aceleași estimări arată că numărul pasagerilor transportați este așteptat să fie de aproximativ cinci miliarde, sub prognoza anterioară de 5,22 miliarde. Problemele în livrarea noilor avioane și costurile operaționale crescute afectează capacitatea companiilor aeriene de a răspunde cererii, în timp ce prețul carburantului este așteptat să scadă la 86 dolari pe baril. IATA prognozează o creștere economică globală de 2,5% în 2025, comparativ cu 3,3% în 2024,, conchide AFP.
