Revista presei internaționale // NATO promite arme Ucrainei, dar garanțiile de securitate rămân incerte
Presa internațională descrie modul în care a decurs prima zi a summitului anual al liderilor țărilor NATO, reuniți la Haga, unde principalul subiect de pe agendă este majorarea cheltuielilor pentru apărare. Mai multe publicații notează că președinții SUA și Ucrainei s-ar putea întâlni astăzi, în timpul summitului, pentru a discuta despre viitorul sprijin american acordat Kievului. Între timp, presa străină își menține atenția concentrată asupra situației din Orientul Mijlociu, unde a fost anunțat un armistițiu între Israel și Iran.
BBC transmite că, în prima zi, summitul NATO de la Haga a fost dominat de discuții tensionate privind sprijinul pentru Ucraina, rolul Statelor Unite și viitorul bugetelor de apărare, în contextul incertitudinilor generate de pozițiile liderului de la Casa Albă, Donald Trump. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a fost primit cu căldură de liderii europeni, care au promis Ucrainei sprijin militar în valoare de peste 35 de miliarde de euro până la sfârșitul anului, notează serviciul britanic de presă. Cu toate acestea, sprijinul american rămâne nesigur, remarcă BBC. Liderii NATO intenționează să stabilească un prag de 5% din PIB pentru cheltuielile de apărare, în încercarea de a răspunde solicitărilor SUA și de a menține unitatea alianței, conchide aceeași sursă.
Politico scrie că președintele SUA, Donald Trump, intenționează să se întâlnească cu omologul său ucrainean, Volodimir Zelenski, astăzi, în cea de-a doua zi a summitului NATO din Țările de Jos. Potrivit unui oficial american citat de publicație, întâlnirea ar putea avea loc în paralel cu lucrările summitului. Trump a sugerat în fața presei că o astfel de întrevedere este posibilă, dar nu a oferit confirmări. Politico amintește că participarea lui Zelenski a fost incertă până în ultimul moment, în lipsa unei garanții privind întâlnirea cu liderul american.
„Ucraina poate câștiga războiul cu Rusia”, titrează USA Today, citând o declarație a generalului-locotenent Alexus Grynkewich, nominalizat de președintele Donald Trump pentru funcția de comandant suprem al Forțelor Aliate NATO în Europa. The Moscow Times remarcă faptul că afirmația lui Grynkewich contrastează cu poziția echipei lui Trump, care susține că nu există o soluție militară la conflict și cere un acord de pace. Cu toate acestea, Trump l-a propus oficial pe Grynkewich pentru acest post-cheie la 5 iunie, candidatură acceptată atât de aliații NATO, cât și de echipa prezidențială, notează publicația. În prezent, generalul conduce operațiunile Comitetului Întrunit al Șefilor de State Majore din SUA și are origini est-europene, fiind strănepotul unor imigranți din Minsk și Vilnius stabiliți în New York la începutul secolului XX.
Rusia traversează „cele mai dificile vremuri din istoria omenirii” din cauza războiului împotriva Ucrainei – concluzionează șeful companiei de stat Rosteh, Serghei Cemezov, într-un editorial publicat de RBC. El recunoaște că este dificil să rămâi optimist în actualul context, dar insistă asupra nevoii unui parcurs bine definit și a unui efort colectiv pentru a depăși criza. Cemezov admite că Rusia nu poate egala Occidentul în domeniul tehnologiilor avansate și propune investiții în inovații „disruptive”, precum inteligența artificială și tehnologiile cuantice. În același timp, el pledează pentru consolidarea valorilor patriotismului și solidarității naționale. Presa ucraineană remarcă însă un exod semnificativ al cercetătorilor ruși, comparabil cu valurile de plecări din anii ’90.
În contextul tensiunilor dintre Israel și Iran, conducerea de la Tel Aviv a fost surprinsă de criticile publice formulate de președintele Donald Trump la adresa ambelor părți, relatează NBC News. Postul american amintește că Trump a intervenit direct pentru a împiedica un posibil atac israelian asupra Iranului, insistând pe respectarea armistițiului anunțat ieri. Deși ambele părți s-au acuzat reciproc de încălcarea acordului, autoritățile israeliene cred că încetarea focului va fi menținută. La scurt timp după ce Trump a confirmat că armistițiul a intrat în vigoare, Israelul a reclamat un atac cu rachete iraniene, precizează NBC News. În replică, Trump a cerut public Israelului „să nu arunce bombe”, avertizând că o astfel de acțiune ar reprezenta o încălcare gravă a înțelegerii, mai scrie NBC News.
Criticile președintelui american Donald Trump la adresa jurnaliștilor de la CNN și The New York Times atrag atenția presei internaționale, după ce cele două instituții media au publicat informații care contrazic afirmațiile sale privind distrugerea completă a programului nuclear iranian. Publicațiile occidentale evidențiază mesajul postat de Trump pe rețeaua sa socială, Truth Social, în care acuză cele două redacții că discreditează „una dintre cele mai de succes operațiuni militare din istoria SUA”. Liderul de la Casa Albă susține că instalațiile nucleare din Iran au fost complet distruse și avertizează că „opinia publică îi va sancționa” pe cei care contestă acest rezultat.
Totuși, CNN și The New York Times citează surse din serviciile secrete americane care afirmă că atacurile asupra celor mai mari trei complexe de îmbogățire a uraniului din Iran nu au distrus componentele esențiale ale programului nuclear al Teheranului, ci doar au întârziat dezvoltarea acestuia cu câteva luni. Aceleași surse afirmă că stocurile de uraniu au fost relocate înaintea loviturilor și că majoritatea centrifugelor au rămas intacte. Potrivit acelorași surse, au fost afectate doar structurile de la suprafață, în timp ce buncărele subterane nu au suferit pagube semnificative. În complexul nuclear din Fordo, SUA au reușit să avarieze sistemul de alimentare cu energie, dar nu și instalațiile-cheie, mai spun sursele celor două redacții. New York Times scrie că, înainte de atac, Iranul avea nevoie de trei luni pentru a produce o bombă nucleară rudimentară, iar acum ar avea nevoie de aproximativ șase luni. The Times of Israel notează că și serviciile israeliene estimează o întârziere de câțiva ani, fără ca programul să fi fost eliminat complet. Expertul american Jeffrey Lewis consideră că Iranul poate reface rapid infrastructura necesară, folosind buncărele intacte și uraniul existent. În opinia sa, Teheranul ar putea construi o bombă nucleară în cinci luni.
Președintele Chinei, Xi Jinping, nu va participa la summitul BRICS din Rio de Janeiro, programat pentru 6–7 iulie, invocând probleme de agendă, informează South China Morning Post. Surse diplomatice, citate de ziarul de limbă engleză cu sediul în Hong Kong, afirmă că Beijingul și-a motivat decizia prin faptul că Xi s-a întâlnit recent de două ori cu președintele brazilian Lula da Silva. Publicația remarcă dezamăgirea vizibilă a președintelui Lula, care a vizitat China în luna mai și aștepta un gest similar din partea lui Xi Jinping, care îl va trimite însă în locul său la summitul BRICS din Brazilia pe premierul Li Qiang, așa cum s-a întâmplat și la summitul G20 din 2023. South China Morning Post notează că Xi ar fi evitat evenimentul pentru a nu fi perceput ca „figură secundară” în contextul unei întâlniri bilaterale între Lula și premierul indian Narendra Modi. În schimb, președintele Rusiei, Vladimir Putin, intenționează să participe la summit, dar nu este clar dacă va merge personal, având în vedere mandatul de arest emis de Curtea Penală Internațională, conchide South China Morning Post.
