Revista presei internaționale // NATO își crește cheltuielile militare; UE, pregătită să adopte noi sancțiuni împotriva Rusiei
Presa internațională face bilanțul summitului anual al liderilor țărilor NATO de la Haga și evidențiază principalele angajamente asumate de statele membre în declarația finală. Mai multe publicații rămân concentrate asupra situației din Orientul Mijlociu, unde tensiunile continuă să fie ridicate.
Summitul de la Haga s-a încheiat cu angajamentul liderilor NATO de a crește cheltuielile de apărare la 5% din PIB până în 2035, relatează BBC. Potrivit serviciului britanic de presă, acesta a fost principalul motiv al dispoziției excelente afișate la summit de președintele american Donald Trump, care a susținut cu insistență acest obiectiv. Propunerea a fost sprijinită de secretarul general al NATO, Mark Rutte, care a negociat luni de zile pentru a obține consensul, remarcă BBC. Cu toate acestea, Spania s-a opus categoric inițial, amenințând cu blocarea summitului, notează aceeași sursă. În cele din urmă, s-a ajuns la un compromis inclus în declarația finală, care scutește Madridul de obligația strictă de a atinge pragul de 5%, iar liderul american a criticat dur această poziție, amenințând cu majorarea tarifelor comerciale, mai scrie BBC.
The Telegraph scrie că summitul NATO de la Haga s-a desfășurat într-un climat geopolitic tensionat și a fost marcat de un efort diplomatic menit să mențină implicarea președintelui Trump în alianță. Liderii europeni l-au tratat cu onoruri speciale, iar atmosfera întregului eveniment a fost gândită pentru a-i flata ego-ul liderului de la Casa Albă, observă publicația. Potrivit ziarului, un exemplu relevant a fost momentul în care Mark Rutte l-a comparat pe Trump cu un „tată sever”, într-o formulare destinată să-i câștige simpatia. Declarația finală a fost cea mai scurtă din istoria NATO, fiind evitată orice critică la adresa Rusiei sau mențiuni detaliate despre sprijinul pentru Ucraina. Mesajul a fost clar: NATO a ales prudența și compromisurile pentru a păstra implicarea Statelor Unite, conchide The Telegraph.
Unian relatează că, în pofida unor rezerve, Donald Trump s-a întâlnit totuși cu președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, la Haga. Totuși, Trump a mărturisit că nu a discutat cu Volodimir Zelenski despre încetarea focului în Ucraina, deși consideră că a venit „momentul potrivit” pentru a pune capăt războiului, notează aceeași sursă. Liderul american a calificat discuția drept „excelentă” și s-a declarat mulțumit de amabilitatea lui Zelenski, subliniază agenția de presă. Trump a sugerat că ar putea vorbi cu președintele rus Putin pentru a facilita încheierea conflictului, mai scrie Unian, precizând că Zelenski a confirmat că întâlnirea a fost lungă și substanțială, mulțumind Statelor Unite pentru sprijin și implicare în găsirea unei soluții de pace.
Financial Times remarcă faptul că, deși Trump l-a descris pe Zelenski drept „foarte plăcut”, a adoptat un ton mai dur față de Rusia. La summitul NATO de la Haga, președintele Donald Trump s-a întâlnit cu Volodimir Zelenski, pe care l-a descris drept „foarte plăcut”, dar a adoptat un ton mai dur față de Rusia, observă ziarul. Trump a declarat că Vladimir Putin „trebuie să oprească acest război”, subliniind numărul mare de victime. Publicația notează că relația lui Trump cu liderii Ucrainei și Rusiei a fost oscilantă, iar un incident tensionat din timpul unei vizite a lui Zelenski la Washington a dus temporar la suspendarea ajutorului american. La începutul celui de-al doilea mandat, Trump părea mai conciliant cu Putin, însă recent s-a arătat dezamăgit de refuzul acestuia de a accepta un armistițiu, mai scrie publicația. Surse citate de aceeași sursă afirmă că, la Haga, Trump a spus că războiul „a scăpat de sub control”.
Agenția AFP relatează că președintele Franței, Emmanuel Macron, a declarat la Haga că țările europene trebuie să stabilească încă de pe acum condițiile pentru un viitor dialog cu Rusia. Macron a subliniat importanța unei apărări comune și a relansării discuțiilor privind controlul armamentului și reconstrucția încrederii, precizează aceeași agenție. El a avertizat că amenințarea rusă este reală și a amintit că războiul din Ucraina este al treilea conflict major provocat de Rusia în Europa. În acest context, a făcut apel la unitate și la evitarea disputelor comerciale între statele UE. Macron a subliniat că agresiunea Rusiei arată nevoia de reînarmare și coerență strategică.
ANSA scrie că premierul italian Giorgia Meloni, cel mai apropiat aliat european al lui Trump, i-a transmis acestuia că fermitatea demonstrată de SUA în conflictul Israel–Iran ar trebui aplicată și în cazul Ucrainei și Gazei. Potrivit agenției, afirmația a fost făcută după summit, în cadrul unei discuții directe cu președintele Trump.
Politico relatează că secretarul de stat american Marco Rubio i-a surprins pe aliați cu rezervele sale privind noi sancțiuni împotriva Rusiei. La o întâlnire informală cu miniștrii de externe ai NATO, Rubio a declarat că Senatul ar putea vota un pachet de sancțiuni doar după aprobarea legilor fiscale și bugetare ale administrației Trump. Rubio a fost criticat pentru reticența Casei Albe, dar a insistat că sancțiunile dure ar putea compromite șansele unui armistițiu. Proiectul de lege inițiat de senatorul Lindsey Graham se află în Congres, însă adoptarea sa depinde de un semnal favorabil din partea Casei Albe, amintește aceeași publicație.
În timp ce proiectul de lege privind impunerea unor sancțiuni drastice Rusiei rămâne blocat în Senatul american, Uniunea Europeană urmează să adopte azi, 26 iunie, al 18-lea pachet de sancțiuni împotriva Moscovei, informează DPA. Agenția de presă îl citează pe cancelarul german Friedrich Merz, care a subliniat, după summitul NATO de la Haga, că presiunea economică asupra Moscovei trebuie intensificată și a cerut un sprijin mai activ din partea SUA. Merz a discutat deja cu președintele Donald Trump și i-a cerut să susțină un nou pachet de sancțiuni americane, precizează aceeași agenție. Pachetul european ar putea include măsuri dure, precum scăderea plafonului pentru petrolul rusesc și extinderea listei băncilor excluse din sistemul SWIFT, relevă agenția de presă.
Țările Uniunii Europene se așteptau ca noul pachet de sancțiuni împotriva Rusiei să fie aprobat „în această săptămână”, dar singura incertitudine era legată de poziția guvernelor prietenoase cu Vladimir Putin – cel al lui Viktor Orbán în Ungaria și al lui Robert Fico în Slovacia, scrie RBC-Ucraine. Publicația amintește că, pe 23 iunie, ministrul ungar de externe Péter Szijjártó a susținut că Ungaria și Slovacia ar fi blocat adoptarea celui de-al 18-lea pachet de sancțiuni. A doua zi însă, omologul său slovac, Juraj Blanár, a anunțat că Bratislava va susține sancțiunile, cu condiția ca acestea să nu afecteze economia Slovaciei, remarcă RBC-Ucraina.
În schimbul susținerii celui de-al 18-lea pachet de sancțiuni, premierii Ungariei și Slovaciei, Viktor Orbán și Robert Fico, sunt așteptați să ceară din nou Bruxelles-ului revizuirea planului de renunțare totală la combustibilii fosili ruși până în 2027, anticipează Euractiv. Cele două țări, cele mai apropiate de Moscova din UE, depind în continuare de petrolul și gazele rusești, remarcă publicația. Totuși, diplomații europeni sunt optimiști că obiecțiile vor fi depășite și pachetul ar putea fi aprobat curând, scrie Euractiv. „În paralel, liderii europeni dezbat dacă să mențină propunerea de reducere a plafonului pentru petrolul rusesc la 45 de dolari/baril, în contextul tensiunilor din Orientul Mijlociu. O altă temă importantă discutată este escaladarea tensiunilor comerciale cu SUA și apropiatul summit UE–China”, mai scrie Euractiv despre agenda reuniunii Consiliului European care are loc azi la Bruxelles.
Mai multe publicații rămân concentrate asupra situației din Orientul Mijlociu, inclusiv asupra disputelor pe care Donald Trump le are cu unii jurnaliști care au combătut afirmațiile sale privind distrugerea completă a arsenalului nuclear iranian. Bloomberg transmite că Iranul a confirmat oficial că mai multe instalații nucleare au fost grav avariate în urma atacurilor aeriene masive lansate de SUA pe 22 iunie. Deși administrația Trump a susținut că programul nuclear iranian a fost „distrus”, surse din serviciile de informații spun că infrastructura subterană esențială nu a fost atinsă. Totuși, obiectivul cel mai afectat ar fi centrul de îmbogățire a uraniului de la Fordo, conform estimărilor AIEA, scrie Bloomberg, amintind că Trump a obținut un armistițiu temporar între Iran și Israel, dar tensiunile rămân ridicate.
Administrația președintelui Donald Trump intenționează să limiteze schimbul de informații secrete cu Congresul, pe fondul scurgerilor de date privind atacurile asupra instalațiilor nucleare iraniene, dezvăluie Axios. Potrivit publicației, Trump și oficiali de rang înalt de la Casa Albă sunt revoltați de scurgerile de informații, pe care le consideră o „declarație de război”. FBI a deschis o anchetă, iar comunitatea de informații analizează măsuri pentru a preveni difuzarea evaluărilor cu „grad scăzut de încredere”. Raportul contestat, realizat în primele 24 de ore după atacuri, s-a bazat doar pe imagini făcute din satelit și a fost emis de un singur organism din cele 18 ale serviciilor de informații americane, mai scrie Axios.
