Revista Presei // Președinția daneză a UE intenționează să deschidă primul capitol al negocierilor de aderare cu R. Moldova în a doua jumătate a anului 2025
Când ar putea începe negocierile de aderare la Uniunea Europeană; importanța summitului de astăzi R. Moldova -UE; și un nou caz de intimidare a unui jurnalist, dar și reacția ONG-urilor din Media, sunt câteva dintre principalele subiecte ale presei, trecute în revistă.
Președinția daneză a UE intenționează să deschidă primul capitol al negocierilor de aderare cu Republica Moldova și Ucraina, în a doua jumătate a anului 2025. Radio Chișinău scrie că ministrul afacerilor europene al Regatului Danemarcei a subliniat că extinderea spațiului comunitar are legătură cu securitatea regiunii și că UE nu își poate permite să „pună în pericol acest lucru”. Primul capitol al negocierilor include aspecte cheie ale integrării în UE și anume, cel care vizează valorile fundamentale. Președinția semestrială a Consiliului Uniunii Europene a fost preluată de Danemarca la 1 iulie.
Iar vicepreședintele Parlamentului European, Nicolae Ștefănuță a declarat că primul summit Republica Moldova – Uniunea Europeană, ce va avea loc astăzi, la Chișinău, reprezintă o oportunitate importantă pentru avansarea în procesul de aderare. Moldova 1, propune un interviu în exclusivitate cu oficialul european, care a menționat că astfel de evenimente contribuie la consolidarea relațiilor diplomatice și oferă ocazia de a soluționa divergențele care pot încetini parcursul european al țării. Nicolae Ștefănuță a mai spus că odată ce sunt deschise capitolele de negocieri, se deschid și baierele pungii, adică încep să vină fonduri de preaderare mai mari și mult mai repede, și vin și investitorii.
Iar pe agora.md găsim un interviu cu viceprim-ministra pentru Integrare Europeană, Cristina Gherasimov, care în ajunul summitului cu UE a declarat că așteptările R. Moldova țin, în primul rând, de semnalarea faptului că țara are „susținerea plenară, nu doar a instituțiilor europene, dar și a statelor membre” pentru parcursul său european.
Moldova 1 a consultat opinia expertului Institutului pentru Politici și Reforme, Mihai Mogîldea care a subliniat că succesul procesului de aderare depinde de existența unei guvernări care să susțină clar și ferm integrarea europeană drept prioritate de guvernare. El a mai spus că alegerile parlamentare din toamnă se vor regăsi pe agenda summitului, cu accent pe necesitatea unei implicări active a UE pentru a preveni interferențele externe și tentativele de manipulare a scrutinului.
Moldova, o societate divizată și tot mai pesimistă, titrează IPN, care propune rezultatele barometrului socio-politic realizat de IMAS. Datele acestuia arată că Republica Moldova este marcată de o polarizare profundă, în percepția cetățenilor, cu privire la direcția în care se îndreaptă țara. Sociologii constată o discrepanță de percepție fără precedent între susținătorii guvernării, care se declară mulțumiți de condițiile de trai și ceilalți cetățeni. Doar 32% din respondenți consideră că lucrurile în țară merg într-o direcție bună, în timp ce 60% sunt de părere că Moldova se află pe o cale greșită.
Newsmaker.md propune o analiză despre migrarea moldovenilor de la independență până în prezent. Fenomenul este împărțit în patru valuri masive care ne-au marcat istoria. Primul val a avut loc în perioada 1990–1995, desfășurat pe fundalul destrămării URSS, al conflictului armat din Transnistria și al unor reforme economice și politice dificile, care au generat instabilitate și incertitudine. Atunci, cel mai vizibil a fost exodul comunității evreiești. Al doilea val a avut loc la mijlocul anilor 90 – începutul anilor 2000, marcat de scăderea nivelului de trai, lipsa locurilor de muncă și inflația ridicată. Al treilea val este caracterizat la fel prin migrație de muncă și a avut loc de la începutul anilor 2000 până în 2014. Al patrulea val: anul 2014 până în prezent, a fost cauzat inclusiv de oportunitatea de a călători fără vize în UE, dar și a simplificării procedurii de obținere a cetățeniei românești.
ONG-urile din media condamnă intimidarea jurnaliștilor, titrează realitatea.md. Acestea semnalează tot mai multe atacuri și intimidări la adresa presei. Doar pe parcursul ultimilor două săptămâni, cel puțin cinci reporteri au fost intimidați, agresați și/sau hărțuiți. Organizațiile cer autorităților să creeze prioritar garanții legale privind siguranța și protecția jurnaliștilor, pentru a redresa amenințările presei și a contracara cultura impunității.
Ieri, jurnalistul Andrei Captarenco a fost lovit cu un steag în cap de un manifestant, care a încercat să-i distrugă și camera de filmat, după care l-a îmbrâncit. TV8 scrie că jurnalistul a fost agresat atât fizic, cât și verbal de simpatizanții lui Șor care protestau în timpul ședinței de judecată în procesul Evgheniei Guțul. A fost nevoie de intervenția poliției pentru a dispersa mulțimea care s-a năpustit asupra lui. Captarenco a mers de la Judecătoria Buiucani la Inspectoratul de Poliție pentru a depune o plângere.
Cine și cum va judeca marile dosare de corupție. Europa Liberă scrie că majoritatea parlamentară PAS a adoptat un mecanism nou pentru judecarea cauzelor de corupție și de securitate națională, așa încât aceste dosare să poată fi examinate mai repede și mai bine. Votul survine după ce guvernarea a renunțat la ideea de a crea o curte anticorupție. Astfel, în loc de o instanță nouă, va fi creat doar un Colegiu anticorupție, format din 15 judecători, în cadrul Judecătoriei Chișinău. Judecătorii din Colegiul anticorupție vor examina și dosarele de spionaj, trădare de patrie și complot împotriva Republicii Moldova, precum și cazurile de corupție electorală și finanțare ilegală a partidelor politice.
Cincisprezece reprezentanți ai societății civile și comunității profesionale medicale cer președintei Maia Sandu să nu promulge noua Lege cu privire la medicamente, adoptată de Parlament în lectură finală luna trecută. Newsmaker.md scrie că potrivit semnatarilor, textul legii „acordă prioritate intereselor financiare ale marilor companii farmaceutice, în detrimentul sănătății oamenilor”. Deși au fost transmise numeroase solicitări în anii 2024 și 2025, Ministerul Sănătății și Parlamentul nu au organizat discuții publice privind textul proiectului de lege cu privire la medicamente, încălcând astfel principiile de transparență și participare.
Justiție după aproape 30 de ani: dosarul unui bărbat care ar fi ucis în bătaie o tânără de 16 ani, pentru că l-ar fi respins, trimis în instanță. Ziarul de Gardă scrie că Procuratura Hîncești, Oficiul Ialoveni, a finalizat urmărirea penală și a dispus trimiterea în instanța de judecată a cauzei penale în privința unei persoane acuzate de omor cu deosebită cruzime și folosirea documentelor oficiale false. Crima a fost comisă în septembrie 1996. În același an, pentru a se eschiva de la răspundere, bărbatul ar fi confecționat un certificat de naștere fals cu datele de identificare ale unei alte persoane. Ulterior, făptașul s-ar fi deplasat la Serviciul eliberare a actelor de identitate, unde, prezentându-se ca fiind persoana din certificatul de naștere falsificat, ar fi solicitat și obținut un buletin de identitate. Pentru infracțiunile incriminate, persoana învinuită riscă o pedeapsă maximă sub formă de închisoare de până 20 ani sau detenție pe viață.
