Revista presei internaționale // Dezamăgit de Putin, Trump amenință Rusia cu sancțiuni dure; Macron cheamă Londra la cooperare pentru a proteja ordinea mondială
Presa internațională analizează tensiunile dintre președintele american Donald Trump și liderul rus Vladimir Putin, precum și reluarea ajutorului militar pentru Ucraina. În centrul atenției sunt și planurile Uniunii Europene pentru un nou fond de sprijin dedicat Ucrainei. Totodată, mai multe publicații occidentale scriu despre posibile acțiuni clandestine împotriva flotei petroliere a Rusiei, dar și despre posibila strămutare a palestinienilor din Gaza, propusă de Washington.
Președintele Donald Trump s-a declarat profund nemulțumit de refuzul liderului rus Vladimir Putin de a opri războiul din Ucraina, relatează The Guardian. Potrivit publicației, Trump a evocat posibilitatea unor noi sancțiuni, în timp ce senatorul republican Lindsey Graham pregătește un proiect de lege pentru măsuri economice „devastatoare” împotriva Rusiei. Ucraina este dispusă să înceteze focul, dar Putin blochează orice încercare de negociere, a declarat Graham, citat de The Guardian, amintind că proiectul său este susținut deja de 85 de senatori americani.
Administrația Trump analizează posibilitatea livrării unui nou sistem antiaerian Patriot Ucrainei, scrie The Wall Street Journal. Ar fi prima decizie majoră de acest fel luată de actualul președinte american fără implicarea fostei administrații Biden, remarcă ziarul. Pentagonul evaluează disponibilitatea echipamentelor, în condițiile în care conflictele din Ucraina și Orientul Mijlociu au afectat lanțurile de aprovizionare, amintește The Wall Street Journal. Între timp, SUA discută și cu aliații europeni despre suplimentarea acestor sisteme, notează publicația.
Reluarea livrărilor de arme către Ucraina nu semnalează o schimbare strategică a președintelui Trump, ci este mai degrabă o mișcare tactică menită să evite prăbușirea apărării ucrainene, scrie The Economist. Potrivit ziarului britanic, Trump a anulat decizia Pentagonului de suspendare a livrărilor, considerând-o contraproductivă. Totuși, în bugetul pentru 2026 nu sunt prevăzute fonduri suplimentare pentru Ucraina, iar ajutorul deja votat de Congres nu a fost încă alocat, precizează The Economist.
Declarațiile recente ale lui Donald Trump, în care critică deschis refuzul lui Putin de a negocia pacea, reflectă o schimbare de ton observată și de oficialii ucraineni, scrie The New York Times. Intensificarea atacurilor rusești asupra orașelor din spatele frontului l-ar fi convins pe Trump să continue sprijinul militar, considerat esențial pentru supraviețuirea Ucrainei, conchide ziarul.
Președintele american Donald Trump pare să-și revizuiască atitudinea față de Rusia, după ce a recunoscut public că nu a reușit să-l convingă pe Vladimir Putin să oprească războiul din Ucraina, scrie The Times. Trump a declarat că relațiile personale bune cu liderul rus nu au dus la niciun progres și a sugerat posibilitatea unor noi sancțiuni, remarcă The Times. Potrivit analiștilor citați de publicație, Trump începe să înțeleagă că Putin nu este un partener de încredere în actualul context geopolitic. Totuși, rămâne neclar dacă această schimbare de ton va influența în mod real politica SUA față de Ucraina, susțin experții intervievați de The Times.
Jake Sullivan, fost consilier pentru securitate națională în administrația Biden, a negat, într-un interviu oferit postului ucrainean Suspilne, că strategia principală a SUA la începutul invaziei ruse în Ucraina ar fi fost evitarea escaladării. Sullivan susține că Washingtonul s-a concentrat atunci pe livrarea rapidă de armament și impunerea unor sancțiuni fără precedent împotriva Rusiei. El a respins acuzațiile că ar fi blocat trimiterea de arme grele Ucrainei, afirmând că a susținut personal transferul de sisteme de apărare antiaeriană, muniție cu dispersie și drone. Mai multe publicații internaționale atrag atenția asupra criticilor aduse fostei administrații de la Washington, ale cărei acțiuni ar fi fost excesiv de prudente, ceea ce a frânat capacitatea Ucrainei de a desfășura operațiuni ofensive.
Moartea suspectă a fostului ministru rus al Transporturilor, Roman Starovoit, ar putea fi legată de responsabilitatea pentru eșecul liniilor de apărare rusești în regiunea Kursk, scrie Meduza. Potrivit publicației, Starovoit a fost implicat în construirea fortificațiilor și ar fi putut deveni un pion de sacrificiu într-un conflict intern între armată, servicii secrete și administrația civilă. După prăbușirea apărării, apropiați ai lui au fost arestați și au dat declarații împotriva sa, iar experții intervievați de Meduza nu exclud varianta unei „sinucideri înscenate”. Moartea lui se adaugă unei serii de decese misterioase ale unor oficiali ruși, inclusiv din sectorul energetic, relevă aceeași publicație.
Cinci nave petroliere din flota „fantomă” a Rusiei au fost avariate de explozii misterioase, iar Newsweek sugerează că ar putea fi vorba de operațiuni clandestine ale Ucrainei. Cel mai recent incident a avut loc în portul Ust-Luga, în apropiere de Sankt Petersburg, după episoade similare în Libia, Italia și Siria, subliniază Newsweek. Analiștii citați de publicație susțin că atacurile vizează nave implicate în finanțarea indirectă a războiului. Deși nu există revendicări oficiale, Ucraina are suficiente capacități pentru astfel de acțiuni, constată experții intervievați de Newsweek.
Într-un discurs susținut în Parlamentul britanic, președintele francez Emmanuel Macron a cerut o cooperare mai strânsă între Franța și Regatul Unit pentru a proteja ordinea internațională postbelică, transmite Reuters. El a subliniat citat de agenția de presă că, deși Brexitul este „profund regretabil”, cele două țări au un „destin comun” și trebuie să acționeze împreună în fața provocărilor globale. Macron a reafirmat sprijinul necondiționat al Europei pentru Ucraina și dorința de a obține o pace durabilă. Joi, el va coprezida la Londra, alături de premierul Keir Starmer, o reuniune a coaliției internaționale de sprijin pentru Ucraina, informează Reuters.
Uniunea Europeană ia în calcul un fond special de 100 de miliarde de euro pentru susținerea Ucrainei, informează Bloomberg. Potrivit surselor citate de agenția de presă, propunerea va fi inclusă în următorul buget multianual și ar urma să intre în vigoare în 2028. Comisia Europeană dorește să ofere granturi și împrumuturi ieftine, după modelul actual, pentru a reduce dependența de sprijinul american, explică Bloomberg, amintind că, până acum, UE a oferit deja Ucrainei ajutoare de aproximativ 160 de miliarde de euro.
Grupul social-democrat din Parlamentul European ia în calcul abținerea de la votul asupra moțiunii de cenzură împotriva Comisiei Europene, ca formă de protest față de unele decizii ale președintei executivului de la Bruxelles, Ursula von der Leyen, transmite EFE. Potrivit agenției de presă, inițiată de eurodeputatul român Gheorghe Piperea, moțiunea este sprijinită de extrema dreaptă și va fi votată joi, prin apel nominal. Liberalii din Renew Europe și Verzii, care nu fac parte din marea coaliție din legislativul de la Strasbourg, au anunțat că nu vor susține inițiativa, deși își exprimă și ei nemulțumirea față de actuala Comisie. Liderul PPE, Manfred Weber, a calificat moțiunea drept o „capcană a marionetelor lui Putin” și a cerut consolidarea stabilității Uniunii. Potrivit EFE, niciun grup proeuropean major nu sprijină în mod direct moțiunea.
Imperiul lui Elon Musk devine tot mai vulnerabil din cauza conflictului cu președintele Donald Trump și a deciziei miliardarului de a lansa o nouă formațiune politică, scrie Axios. Potrivit publicației, după ce Musk a anunțat crearea „Partidului American”, acțiunile Tesla au scăzut brusc, iar unii investitori au început să vândă din portofolii, temându-se că implicarea în politică va afecta afacerile Tesla și SpaceX. Musk a pierdut aproape 20 de miliarde de dolari într-o lună, iar investitorii peste 100 de miliarde, amintește Axios. Tensiunile au escaladat după ce Musk l-a criticat public pe Trump și a cerut demiterea acestuia, în timp ce fostul președinte l-a acuzat de lipsă de respect, relevă publicația.
În fine, mai multe publicații urmăresc situația din Orientul Mijlociu, unde Israelul caută soluții pentru depășirea crizei din Gaza. Premierul israelian Benjamin Netanyahu și președintele Donald Trump au discutat din nou despre strămutarea palestinienilor din Fâșia Gaza, scrie AFP. Agenția de presă notează că Trump negociază cu mai multe state arabe posibile soluții de transfer. Între timp, negocierile indirecte dintre Israel și Hamas, desfășurate la Doha, nu au înregistrat progrese notabile, remarcă AFP. SUA au propus un armistițiu de 60 de zile în schimbul eliberării ostaticilor, dar Hamas cere retragerea armatei israeliene și acces umanitar garantat, subliniază agenția. Netanyahu a reiterat că Palestina ar putea avea autonomie administrativă, dar nu suveranitate în domeniul securității, conchide AFP.
