Revista presei // O nouă fază a războiului hibrid al Rusiei contra R. Moldova; Al doilea concert pro-Putin al verii, sub masca bunei dispoziții
Războiul hibrid dus de Federația Rusă în perspectiva alegerilor parlamentare, noile sancțiuni adoptate unor politicieni moldoveni de miniștrii de Externe ai statelor UE, greva generală anunțată de avocați, dar și rezultatele finale ale recensământului populației și locuințelor din 2024, sunt câteva dintre subiectele abordate de presa din RM.
Rusia vrea ca moldovenii să voteze de frică, constată Deutsche Welle. Serviciul de Informații Externe al Rusiei invocă proiectele de modernizare a infrastructurii inițiate de Guvernul de la Chișinău în cadrul efortului de apropiere de standardele UE în perspectiva aderării, pentru a-și justifica aberațiile propagandistice din comunicatul difuzat luni, menționează editorialistul, Vitalie Călugăreanu. La final, SVR îi sperie pe moldoveni că „acesta este începutul sfârșitului Moldovei”. Numai că șantajul și sperietorile rusești nu mai funcționează în Moldova. Rusia le-a folosit prea des în ultimii zece ani pentru a controla mințile moldovenilor și procesele electorale, susține autorul articolului. Pe 28 septembrie 2025 vor avea loc cele mai importante alegeri parlamentare din istoria Republicii Moldova, atrage atenția Vitalie Călugăreanu. De rezultatul acestor alegeri va depinde dacă Moldova va adera la UE în 2030 sau se va întoarce spre Rusia, conchide DW.
Kremlinul a activat o nouă fază a atacului informațional împotriva RM, a avertizat și directorul executiv al Institutului pentru Politici și Reforme Europene din Moldova, Iulian Groza, citat de portalul Deschide.md. Potrivit acestuia, în următoarele 3-4 luni se va intra într-o etapă decisivă a tentativelor de intoxicare a spațiului informațional al țării și, în general, al Europei, precizează sursa citată. Potrivit lui Iulian Groza, tacticile utilizate nu sunt noi și au putut fi observate și în cadrul scrutinelor anterioare. Acestea urmăresc scopul de a semăna confuzie, de a provoca divizarea socială și de a slăbi încrederea cetățenilor în instituțiile statului.
O nouă lovitură pentru gruparea „ȘOR”! Nesterovschi, Lozovan și Furtună, incluși pe lista sancțiunilor UE, titrează Deschide.md. Publicația notează că miniștrii de Externe ai statelor UE au adoptat noi sancțiuni pentru politicienii moldoveni implicați în acțiuni de destabilizare a Republicii Moldova, manifestate în special prin cumpărare de voturi și tentative de influențare a rezultatelor prezidențialelor și ale referendumului din toamna trecută.
Pe lista sancțiunilor îi găsim de această dată și pe liderul partidului ”Șansă”, Alexei Lungu, liderul ”Forța de Alternativă și de Salvare a Moldovei”, Alexandru Beșchieru, liderul partidului ”Moldova Mare”, Victoria Furtună, dar și doi deputați, Alexandr Nesterovschi și Irina Lozovan, care au fugit la Moscova, notează RFI.
Iar Agora publică un editorial în care analizează semnificația concertului cu participarea unor interpreți ruși, care s-a dat ieri în centrul capitalei. În Piața Marii Adunări Naționale – acel spațiu sacru unde s-a cerut limba română, independența și libertatea – răsună vocile unor artiști ruși, invitați de politicianul controversat Renato Usatîi. Este al doilea concert pro-Putin al verii, sub masca bunei dispoziții, dar cu o încărcătură politică mai grea decât par boxele de pe scenă.(...) Și totuși, în plin război, când Ucraina își plânge copiii uciși de bombele rusești, când femei sunt violate în teritoriile ocupate, când rușii bombardează spitale, școli și blocuri de locuit, Chișinăul găzduiește un concert de propagandă soft, semnalează Agora. În seara asta, pe scena din PMAN, nu e doar muzică. E geopolitică pe ritm de pop rusesc. Și toate aplauzele la finalul concertului vor suna ca o lovitură peste memoria celor care și-au sacrificat liniștea pentru ca noi să avem o scenă liberă, conchide editorialista Diana Guja.
Grevă generală în rândul avocaților. Apărătorii nu mai intră în sălile de judecată, cu excepția urgențelor – titrează Moldova 1. Avocații au intrat de marți în grevă generală, pentru o perioadă de 10 zile, în ciuda discuțiilor purtate o zi înainte cu autoritățile cu privire la modificările aduse Legii avocaturii, precizează sursa citată. Avocații susțin în continuare că amendamentele votate le subminează independența și autonomia profesiei. Potrivit unui comunicat al Ministerului Justiției, deputații care au participat la ședință au precizat că amendamentele operate de către Parlament au ca scop soluționarea unor provocări semnalate de cetățeni, precum perceperea taxelor la examinarea plângerilor privind abaterile disciplinare, practici ce pot limita accesul la justiție. În același timp, potrivit parlamentarilor, unele propuneri, cum ar fi includerea reprezentanților Ministerului Justiției în comisiile Uniunii și nereînnoirea mandatelor, se regăsesc în practica altor state. Deciziile în aceste comisii vor continua să fie luate de majoritatea avocaților, precizează sursa citată.
PAS va plăti politic pentru schimbările la Legea avocaturii, susține fostul președinte al Curții Constituționale, Alexandru Tănase, citat de IPN. „Avocații sunt oameni liberi, pe ei nu-i poți înregimenta”. Potrivit lui Alexandru Tănase, guvernarea ignoră complet esența profesiilor liberale și riscă serioase consecințe politice. „Prețul nu îl vor plăti cei care au făcut asta, ci îl va plăti PAS ca partid. 5 000 de oameni sunt avocați, membrii familiilor lor și stagiarii, nu știu dacă vor mai vrea să voteze PAS după modificările făcute. Aici nu-i Putin de vină, ci prostia și absoluta ignoranță față de comunicare, care trebuie să existe într-o societate. Avocații sunt oameni liberi, pe ei nu-i poți înregimenta. Cred că în spate se ascund anumite chestii clientelare”, a conchis Alexandru Tănase.
„Modul în care au fost operate aceste modificări e o reflecție a unei mentalități care, din păcate, devine recurentă: dacă nu poți convinge o breaslă să-ți fie aliat, o reorganizezi”, comentează editorialistul Vitalie Cazacu, într-un articol publicat de NordNews. În această ecuație, avocații sunt, prin definiție, apărători ai libertăților noastre fundamentale. În contextul în care ei declară fără echivoc că le este amenințată autonomia, că în spatele unei legi se ascunde o capcană politică, acest lucru nu poate să nu trezească suspiciuni rezonabile în societate, observă Vitalie Cazacu. Totodată, această situație riscă să afecteze exact procesul care ne ține ancorați în demersul nostru proeuropean: deschiderea negocierilor de aderare. Comisia Europeană nu se uită doar la legi frumos ambalate, ci și la felul în care sunt adoptate, la parteneriatele construite cu societatea, la consistența reformei. Toată această poveste demonstrează autoritățile renunță la anumite principii în favoarea controlului. La dialog în favoarea impunerii. La esență în favoarea aparenței, conchide NordNews.
Avocații își pun speranța în Maia Sandu după ce nu mai pot fi anulate amendamentele cu bucluc, transmite TVR Moldova. Uniunea Avocaților din Republica Moldova solicită președintei Maia Sandu să nu promulge amendamentele la Legea cu privire la avocatură după ce, în urma discuțiilor desfășurate la Ministerul Justiției, secretarul general al Parlamentului a precizat că modificările cu pricina nu mai pot fi modificate de actualul legislativ, precizează TVR Moldova.
Populația Republicii Moldova este cu 8.000 de cetățeni mai mare decât s-a crezut, iar la Durlești au ajuns să locuiască mai mulți oameni decât la Cahul. Sunt câteva dintre curiozitățile anunțate de autorități, care au prezentat, marți, rezultatele finale ale recensământului realizat anul trecut, transmite TV8.
Iar TVR Moldova constată că Republica Moldova rămâne cea mai rurală țară din Europa, cu o pondere a populației urbane de cca 46 %.
Newsmaker scoate în evidență faptul că Băcioi a devenit cel mai mare sat din Republica Moldova după numărul populației. Potrivit datelor recensământului populației și locuințelor din 2024, în Băcioi locuiesc 11 663 de persoane. Pe locul doi se clasează satul Bubuieci cu 11 152 de locuitori, iar pe locul trei Trușeni – cu 10 937. Pe poziția a patra s-a clasat satul Costești cu aproximativ 8 500 de oameni. Congaz, anterior cel mai populat sat din țară, a coborât pe locul cinci, constată NewsMaker.
