Revista Presei // Un colaps economic pe măsura celui din 1998 este inevitabil în cazul unei majorități antieuropene în Parlamentul de la Chișinău după scrutinul din 28 septembrie
Consecințele inevitabile, în cazul unei majorități antieuropene în Parlamentul de la Chișinău; reținerea a doi cetățeni străini, în timp ce postau afișe cu mesaje care conțineau îndemnuri la ură interetnică și religioasă; nemulțumirea Gazprom față de retragerea licenței Moldovagaz - sunt câteva dintre principalele subiecte ale presei, trecute în revistă.
Consecințe inevitabile, în cazul unei majorități antieuropene în Parlamentul Republicii Moldova. Pe Radio Chișinău găsiți avertismentul Ambasadorului Victor Chirilă, care atenționează că „un colaps economic pe măsura celui din 1998” este inevitabil în cazul unei majorități antieuropene și, implicit, antiromânești, în Parlamentul de la Chișinău, în contextul scrutinului care va avea loc pe 28 septembrie. Potrivit diplomatului, dacă acest scenariu se va materializa, „Dodon are dreptate, ne așteaptă timpuri foarte grele”. Ambasadorul Moldovei în România enumeră câteva dintre consecințe grave, inclusiv pierderea sprijinului financiar din partea UE, înghețarea discuțiilor de aderare la spațiul comunitar, posibilitatea suspendării regimului liberalizat de vize în spațiul Schengen și altele.
Este important să putem tranșa ce fel de țară ne dorim. Riscurile la care este supusă R. Moldova sunt foarte mari. RFI propune un interviu cu fostul ministru de Externe, Nicu Popescu, care afirmă că Uniunea Europeană își dorește foarte mult să finalizeze negocierile de aderare cu R. Moldova, în următorii 3 ani. În schimb, Republica Moldova, în linii mari, va decide politic acest lucru la 28 septembrie, la aceste alegeri parlamentare.
Poliția vine cu detalii despre cum se pregătea gruparea Șor să cumpere voturi la alegerile din septembrie. Europa Liberă scrie că oamenii legii au anunțat că investighează un dosar de corupere electorală, finanțare ilegală a partidelor politice și spălare de bani. Poliția a publicat și interceptări audio, în care se aude că oamenii care vor lucra cu alegătorii în interesul „echipei lui Ilan Șor” vor primi „bonusuri pentru incomodități”. Una dintre persoane spune că are grijă de oameni și le oferă pensionarilor câte 2.000 de lei. În cadrul investigațiilor, s-a stabilit că reprezentanții organizației criminale instalează în telefoanele cetățenilor aplicația „Taito”, care funcționează similar aplicației PSB, utilizată pentru cumpărarea voturilor la alegerile prezidențiale din 2024.
Cei doi cetățeni străini care au intrat ieri pe teritoriul RM și au fost reținuți în timp ce postau afișe cu mesaje care conțineau îndemnuri la ură interetnică și religioasă, sunt suspectați de pregătirea dezordinilor în masă, anunță Poliția. Jurnal.md scrie că unul dintre ei, în timpul audierilor a recunoscut că a participat la taberele de instruiri privind dezordinile în masă, organizate în Serbia, Bosnia și Herțegovina, în perioada precedentului scrutin și Referendum. Potrivit poliției, cei doi bărbați, cu vârstele de 22 și 28 de ani, originari din Helsinki și Sevastopol au intrat în Republica Moldova cu pașapoarte eliberate de Finlanda.
În spațiul public a apărut un email în care s-ar propune bani pentru rănirea sau omorul judecătoarei Ana Cucerescu, care a condamnat-o pe Evghenia Guțul la 7 ani de închisoare. În Ziarul de Gardă citiți că șefa Secției Comunicare din cadrul IGP, Diana Fetco a declarat că e-mailul este autentic și că poliția cunoaște și documentează acest caz. În scrisoarea electronică se specifică că se plătește „scump pentru prejudiciul adus coruptei. Nu precupețim bani, plătim în orice mod convenabil pentru dumneavoastră, mai ales anonim. Pentru instrucțiuni detaliate, vă rugăm să ne contactați într-o scrisoare de răspuns”, se arată în email. La fel, în mesaj sunt oferite „prețurile” pentru „daune minore, vătămări corporale și omor”.
Gazprom califică retragerea licenței Moldovagaz, drept o distrugere a afacerii și spune că își va apăra interesele „prin toate mijloacele disponibile”. Moldo-street.com scrie că gigantul rus insistă că în calitate de "acționar principal și fondator al SA Moldovagaz, și-a îndeplinit obligațiile privind furnizarea fiabilă și sigură a gazelor către Republica Moldova. Amintim că din 1 octombrie 2022, Gazprom a redus unilateral livrările de gaze în Republica Moldova la jumătate din volumele prevăzute în contract, iar de la 1 ianuarie 2025 a sistat complet și livrările de metan în regiunea transnistreană, invocând refuzul părții moldovenești de a achita datoriile.
„Moldovagaz rămâne cu multe afaceri”. Astfel comentează experții acuzațiile „Gazprom”-ului privind „distrugerea” companiei-fiice de la Chișinău. Moldova 1 a consultat opinia membrului Consiliului de Administrație al SA „Energocom”, Alexandr Slusari, care a spus că declarațiile concernului rus sunt „false”, „manipulatorii” și poartă un „caracter politic”. Potrivit lui, „Moldovagaz” rămâne cu multe afaceri diversificate în R. Moldova, cum ar fi serviciile de distribuție a gazului, chiria gazoductelor, multe stații de alimentare cu metan și energie regenerabilă. Iar expertul Eugen Muravschi a spus că declarația „Gazprom”-ului este „un mesaj motivat politic” pentru a „discredita” eforturile autorităților Republicii Moldova de a-și asigura independența energetică. Mai mult, el menționează că dacă acționa la timp, concernul rus ar fi putut evita pierderea licenței „Moldovagaz”.
Alegerile din Găgăuzia, în impas. Moldova 1 scrie că autoritatea electorală nu există, mandatul Adunării Populare expiră, iar bașcana e condamnată de prima instanță. În decembrie 2023, aleșii locali au desființat Comisia Electorală Centrală de la Comrat, la inițiativa spicherului găgăuz Dmitri Constantinov, care a argumentat că această instituție cu statut permanent ar fi „ineficientă” în perioada dintre campaniile electorale. Decizia a venit după ce, în același an, Comisia Electorală Centrală de la Chișinău a revizuit statutul organului electoral din autonomie, în contextul implementării noului Cod Electoral. Vicepreședintele Adunării Populare, Gheorghe Leiciu, afirmă că procesul de formare a unei noi autorități electorale este în desfășurare și că o ședință decisivă va avea loc vineri, 15 august. Între timp, potrivit Legii privind statutul special al Găgăuziei, mandatul bașcanului poate fi încheiat anticipat, dacă acesta „nu își exercită efectiv atribuțiile timp de cel puțin 60 de zile” sau în cazul unei infracțiuni confirmate printr-o hotărâre judecătorească.
Nu vor e-bilete și vehicule adaptate pentru persoanele cu dizabilități. Transportatorii ies din nou la protest, scrie newsmaker.md. Acesta va avea loc în data de 14 august, în fața sediului Agenției Naționale Transport Auto din Chișinău. Potrivit organizatorilor, protestul are la bază trei revendicări principale. Transportatorii cer aprobarea și publicarea metodologiei de calcul a tarifelor pentru serviciile de transport, precum și retragerea proiectului de Hotărâre de Guvern privind implementarea sistemelor e-GPS și e-Bilet.
Companiile din industria prelucrătoare și sectorul transporturilor continuă să achite salarii sub nivelul salariului minim pe economie și de aproape trei ori mai mici decât salariul mediu pe economie. Mold-street.com a analizat datele publicate de Serviciul Fiscal de Stat, care arată că la 357 de contribuabili monitorizați, care activează în domeniul transportului și depozitării, salariul mediu la situația din 30 iunie 2025 constituie 5.336 lei, "în creștere cu 22%" comparativ cu salariul mediu înregistrat un an în urmă. Chiar și cu această creștere, angajații acestor întreprinderi primesc în continuare salarii mai mici de aproape 3 ori decât salariul mediu pe economie, care la finele lunii martie 2025 era de 14.567,5 lei.
În Ucraina ar urma să apară o sărbătoare oficială a limbii române, care va fi marcată în data de 31 august, titrează diez.md. Anunțul a fost făcut de ministra afacerilor externe din România, Oana Țoiu, după o vizită efectuată în Ucraina. Conform recensământului din 2001, în Ucraina trăiau aproximativ 151.000 de români și 258.600 de moldoveni.
