Magistrați amenințați, un „fenomen ce capătă amploare”: ce responsabilități are statul
Un nou val de amenințări la adresa magistraților din Republica Moldova scoate la iveală vulnerabilități ale sistemului de justiție. Judecători, membri ai Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) și experți recunosc că fenomenul a căpătat o amploare fără precedent și că sunt necesare măsuri imediate pentru protecția celor care pronunță decizii în dosare sensibile.
Protocol pentru „noul fenomen”
Până recent, astfel de cazuri erau rare și izolate. Acum, însă, amploarea mesajelor și frecvența lor determină sistemul să elaboreze reguli clare pentru a răspunde rapid și coordonat în situațiile de risc, subliniază membrul CSM, Ion Guzun.
„Judecătorii, până acum, nu au perceput o asemenea amploare, o asemenea multitudine de mesaje, mesaje reale care erau. Vorbim despre un fenomen nou, pentru care trebuie să ne pregătim cu un protocol de reacții – să știm care este intervenția judecătorului, rolul președintelui de instanță, al CSM, al procurorilor, Poliției sau Serviciului de Informații și Securitate, al altor instituții”, a declarat Ion Guzun la emisiunea „Spațiul Public” de la Radio Moldova.
Reacția autorităților, uneori tardivă
Ghennadi Epure, director adjunct al Institutului Național al Justiției (INJ), a subliniat că gradul de amenințare este perceput diferit de fiecare magistrat, în funcție de rezistența sa morală și psihologică.
Această incertitudine face ca reacția autorităților să fie uneori tardivă, iar judecătorii să se simtă vulnerabili în fața presiunilor.
„Am fost amenințat și eu. Persoana care este amenințată sesizează organele de drept atunci când simte că intensitatea amenințărilor a atins un anumit prag”, a spus, la aceeași emisiune, Ghennadi Epure, acuzatorul de stat din dosarul bașcanei Evghenia Guțul, care a depus o sesizare la Consiliul Superior al Procurorilor.
Protecția judecătorilor, între costuri și responsabilitatea statului
Potrivit lui Ion Guzun, chiar dacă paza magistraților presupune resurse considerabile, responsabilitatea statului este să ofere garanții că actul de justiție nu va fi compromis de presiuni externe sau de frică.
„Costurile, în primul rând, sunt mari, dar cred că cel mai important este ca noi să ne asigurăm că viața și sănătatea judecătorului, procurorului sau a persoanei care trebuie să ia anumite decizii în anumite situații complexe este asigurată. Pentru aceasta și este statul - ca să se asigure că toate procesele sunt făcute corect, neinfluențate, cu anumite proceduri care sunt în anumiți termeni care să fie previzibili”, a explicat Guzun.
Viitorii magistrați, instruiți să facă față amenințărilor
Formarea profesională a viitorilor judecători și procurori include, în prezent, elemente de pregătire pentru gestionarea amenințărilor.
„Consolidarea capacităților unui viitor judecător se face la INJ inclusiv pe segmentul de amenințări. Avem Etica și deontologia, unde se vorbește amănunțit despre toate amenințările externe care pot exista în cadrul unui proces de judecată și avem, mai nou, Arta de a fi judecător – o disciplină nouă, unde, la fel, sunt predate aceste cursuri de reprezentanții CSM și CSJ. Aceste amenințări au un ecou foarte mare și se răsfrâng și asupra tinerilor care vor să acceadă la INJ sau care au absolvit INJ. Sistemul are judecători și procurori foarte curajoși, inclusiv tânăra generație”, a subliniat Ghennadi Epure.
Pe lângă cursurile tradiționale, la INJ se organizează traininguri cu experți internaționali, iar judecători cu experiență vastă transmit bune practici celor aflați la început de carieră.
Integritatea, abordată insuficient
Totuși, experții atrag atenția că viitorii magistrați beneficiază de puține ore în care li se vorbește despre integritatea profesională.
Experta în justiție Cristina Ciubotaru, fostă șefă adjunctă la Centrul Național Anticorupție, crede că viitorii magistrați ar trebui să aibă parte de o instruire mult mai consistentă în domeniul integrității, pentru a putea recunoaște și denunța influențele necorespunzătoare.
„Numărul de ore care sunt dedicate, în cadrul formării inițiale, subiectului de integritate profesională este prea mic la judecători și procurori. Pentru că inclusiv acest mecanism despre denunțarea influențelor necorespunzătoare este una dintre cele 14 politici de integritate pe care ar trebui să le cunoască viitorii procurori și judecători. În total, pentru aceste 14 politici se alocă două-trei ore, ceea ce este insuficient”, a declarat Cristina Ciubotaru, la Radio Moldova.
Judecătorii trebuie să fie „și corecți, și curajoși”
În ciuda intimidărilor, mulți magistrați aleg să-și facă meseria cu demnitate, asumându-și riscurile.
„Să fii un judecător corect nu este suficient. Este nevoie să fii și corect, și curajos. Doar așa vom putea crește credibilitatea sistemului de justiție - prin procurori și judecători curajoși care își fac lucrul cu demnitate, profesionalism și integritate”, a punctat directorul adjunct de la INJ.
Potrivit lui Epure, comunicarea deschisă cu publicul și oferirea accesului la rezumate ale sentințelor sau fragmente din dosare ar putea consolida încrederea oamenilor în actul de justiție.
Pentru prima dată după mulți ani, societatea a început să manifeste mai multă susținere pentru judecători, discutând public despre curajul și problemele lor. Mediatizarea cazurilor de rezonanță a adus în prim-plan nu doar vulnerabilitățile sistemului, ci și pașii necesari pentru a-l face mai transparent și mai rezilient, a mai subliniat Ghennadi Epure, la Radio Moldova.
CITIȚI ȘI:
