Revista presei internaționale // Putin mimează dorința de a se întâlni cu Zelenski; NATO pregătește garanții de securitate pentru Ucraina
Presa internațională continuă să comenteze evoluția mișcărilor diplomatice privind încheierea războiului ruso-ucrainean, pe fondul eforturilor tot mai accentuate ale Statelor Unite de a găsi soluții de pace. În contextul luptelor geopolitice, mai multe publicații descriu problemele economice cu care se confruntă principalii rivali ai Occidentului.
Președintele rus Vladimir Putin i-a propus liderului american Donald Trump organizarea unei întâlniri cu Volodimir Zelenski la Moscova, însă liderul ucrainean a refuzat, dezvăluie sursele diplomatice ale agenției AFP. Potrivit acestora, Trump a abordat subiectul cu Putin la telefon, dar Kremlinul nu a confirmat până acum disponibilitatea președintelui rus pentru o întrevedere directă cu Zelenski, la care să fie discutate soluțiile de încheiere a războiului. Aceiași diplomați citați de AFP afirmă că drept locații pentru o asemenea întâlnire sunt analizate Geneva și Roma, dar Putin preferă Elveția, spre deosebire de Trump și Zelenski, care pledează pentru discuții în capitala Italiei.
CNN scrie că, deși Casa Albă pregătește o întâlnire bilaterală între Vladimir Putin și Volodimir Zelenski, Kremlinul și-a temperat așteptările, semnalând că liderul rus nu este pregătit de negocieri reale. Consilierul prezidențial rus Yuri Ușakov și ministrul rus de Externe Serghei Lavrov au vorbit doar despre „posibilitatea ridicării nivelului reprezentării” și despre o pregătire minuțioasă a eventualelor discuții, subliniază CNN. Analiștii citați de postul american de televiziune consideră că Putin nu crede că întâlnirea cu Zelenski este esențială, ci o percepe mai degrabă prin prisma unei confruntări cu Occidentul, dar ar putea s-o accepte dacă s-ar pune în discuție concesii teritoriale. Kremlinul mizează pe Donald Trump pentru a presa Kievul să accepte o poziție mai flexibilă, iar Moscova ar putea propune noi discuții la Istanbul, dar nu la nivel prezidențial, susțin experții. Între timp, Rusia continuă presiunea militară asupra Ucrainei, ceea ce reduce șansele unui progres diplomatic real, mai spun analiștii intervievați de CNN.
Liderii europeni sprijină inițiativa negocierilor privind încheierea războiului ruso-ucrainean lansată de președintele american Donald Trump, dar se îndoiesc că Vladimir Putin e gata să accepte condiții pentru o pace reală, scrie Politico. Publicația îl citează pe președintele Franței Emmanuel Macron, care a declarat că Putin dorește capitularea Ucrainei, nu pacea, în timp ce Trump urmărește un acord real. Liderii europeni sprijină organizarea unei întâlniri directe între președinții Ucrainei și Rusiei, însă doar pentru a-i demonstra lui Donald Trump că Moscova nu-și dorește pace și trebuie supusă unor sancțiuni economice dure, comentează Politico. În același timp, garanțiile de securitate aflate în pregătire ar putea întări poziția Kievului la masa negocierilor, notează publicația, amintind că statele europene se pregătesc deja pentru eventualul eșec al diplomației și pentru un nou pachet de sancțiuni împotriva Rusiei.
Republicanii radicali din Congresul american fac presiuni asupra președintelui Donald Trump, cerându-i să nu implice SUA într-un conflict militar direct în Ucraina, scrie The Hill. Deși Trump a exclus trimiterea de trupe, el a sugerat posibilitatea unui sprijin aerian și a garanțiilor de securitate pentru aliații europeni, amintește ziarul. Potrivit publicației, aceste declarații au stârnit îngrijorări în rândul susținătorilor doctrinei „America First”, care se opun implicării în războaie de durată. Senatorul republican Tommy Tuberville a avertizat, citat de The Hill, că o astfel de politică „nu poate fi vândută” electoratului american, insistând că Europa trebuie să-și asume responsabilitatea. La rândul său, Steve Bannon a spus că Washingtonul este împins într-o „capcană” care riscă să transforme conflictul regional într-unul global, mai scrie The Hill.
SUA și NATO elaborează scenarii de garanții de securitate pentru Ucraina după încheierea războiului, relatează Reuters. Potrivit agenției de presă, propunerile includ trimiterea de trupe europene în Ucraina sub comandament american, însă fără participarea directă a armatei SUA pe teren. Washingtonul ar putea sprijini forțele europene mai ales cu avioane de luptă și sisteme antiaeriene, scrie Reuters, precizând că azi subiectul va fi abordat la o reuniune virtuală a comandanților NATO.
Prima etapă a planului privind oferirea garanțiilor de securitate include instruirea și consolidarea armatei ucrainene, sprijinite de o forță multinațională europeană, dezvăluie Bloomberg. Potrivit surselor agenției de presă, planul presupune trimiterea de trupe britanice și franceze, cărora ar urma să li se alăture militari din alte aproximativ zece state europene. Aceste forțe ar urma să fie dislocate pe teritoriul ucrainean, dar departe de linia frontului, notează Bloomberg.
The Moscow Times scrie că rafinăriile din China au cumpărat 15 loturi de țiței rusesc cu livrare în octombrie–noiembrie, pe fondul scăderii cererii din India. Companiile indiene de stat au redus importurile în iulie, după ce discounturile la petrolul rusesc s-au diminuat, iar președintele american Donald Trump a avertizat că statele care îl achiziționează riscă sancțiuni, amintește publicația. Potrivit acesteia, China ar fi cumpărat 13 loturi de țiței rusesc pentru octombrie și cel puțin două pentru noiembrie. Analiștii citați de The Moscow Times notează că aceste achiziții ar putea reduce interesul Beijingului pentru petrolul din Orientul Mijlociu, mai scump cu 2–3 dolari pe baril. Totuși, rafinăriile chineze se tem de posibile sancțiuni secundare din partea Washingtonului, dacă nu se ajunge la un acord de pace între Rusia și Ucraina, constată The Moscow Times.
Tot The Moscow Times scrie că activitatea portului Kavkaz de la Marea Neagră, prin care anul trecut a fost exportat un sfert din grâul rusesc transportat pe mare, a fost aproape paralizată după ce Vladimir Putin a introdus noi reguli de control al navelor. Aceeași publicație notează că din 21 iulie vasele care vin din porturi străine pot intra în Rusia doar cu aprobarea Serviciului Federal de Securitate (FSB), fiind supuse unor verificări amănunțite, inclusiv subacvatice. Măsurile au blocat exporturile, peste 120 de nave stând săptămâni întregi la coadă, iar volumul de grâu livrat prin port a scăzut de la niveluri obișnuite de 2 milioane de tone pe lună la doar 350 de mii de tone în august, informează The Moscow Times. În total, portul Kavkaz asigura anul trecut un sfert din exporturile rusești de cereale, cu livrări masive spre Turcia și alte țări din bazinul Mării Negre și Mediteranei. În ultimele două luni, exporturile de grâu au scăzut cu peste 35%, pe fondul restricțiilor logistice, taxelor și prețurilor mici pe piața mondială, conchide The Moscow Times.
CNBC relatează că firmele chineze de mașini electrice își cresc investițiile în fabrici din străinătate, în competiția cu Tesla și alți producători globali. Potrivit sursei, anul trecut investițiile externe au depășit pentru prima dată în ultimii 10 ani nivelul celor interne, cea mai mare parte fiind direcționată către fabricile de baterii. Tot mai multe companii chineze își mută asamblarea peste hotare pentru a ocoli taxele vamale și a obține sprijinul guvernelor locale, explică. În același timp, investițiile interne au scăzut drastic, de la 40 de miliarde de dolari în 2023 la 15 miliarde anul trecut. Experții citați de CNBC subliniază că reglementările mai dure din UE și alte piețe obligă companiile chineze să își stabilească unități de producție locală.
Incendiile de vegetație din Spania au mistuit peste 373.000 de hectare și au provocat moartea a patru persoane, marcând cel mai grav sezon de la începutul măsurătorilor în 2006, relatează The Guardian. Potrivit publicației, premierul Pedro Sanchez a avertizat că „rămân ore dificile” și a cerut un „pact de stat” pentru combaterea urgențelor climatice, subliniind că incendiile și inundațiile recente arată gravitatea fenomenului. El a anunțat prezentarea unui plan la începutul lunii viitoare și a pledat pentru politici climatice nepartizane și de lungă durată, scrie The Guardian. Conservatorii din opoziție l-au acuzat însă că folosește ideea pactului pentru a ascunde deficiențele guvernului în gestionarea crizei și i-au reproșat lipsa de investiții în prevenție și întârzierea în trimiterea trupelor suplimentare în zonele afectate, conchide publicația.
