Revista presei internaționale // Trump renunță la organizarea întâlnirii lui Zelenski cu Putin; SUA și UE pun capăt războiului comercial
Presa internațională comentează eșecul administrației de la Washington de a organiza negocieri directe între Rusia și Ucraina, pe fondul blocajului diplomatic în planul american de pace. În paralel, criza de carburanți din Rusia și acordul comercial recent dintre SUA și Uniunea Europeană sunt alte subiecte care captează atenția principalelor publicații internaționale.
Liderul american Donald Trump a renunțat la planul de a organiza o întâlnire directă între președinții Rusiei și Ucrainei, transmite The Guardian. Surse diplomatice citate de publicație afirmă că Trump consideră că Moscova și Kievul trebuie să-și organizeze singure negocierile, iar el ar urma să se implice ulterior într-un summit trilateral. Întâlnirea rămâne incertă, constată The Guardian, amintind că ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a declarat că este nevoie de pregătiri suplimentare și a respins garanțiile de securitate pentru Ucraina, care presupuneau prezența trupelor occidentale.
The Washington Post citează o sursă apropiată cercurilor de politică externă de la Moscova, potrivit căreia Vladimir Putin nu este dispus să participe la o întâlnire cu Volodimir Zelenski, pe care Donald Trump spera să o organizeze până la sfârșitul acestei săptămâni. Publicația notează că Moscova ar accepta o întrevedere directă între Putin și Zelenski doar după o înțelegere prealabilă, care să ducă la capitularea Ucrainei.
Comentariile ministrului rus de externe, Serghei Lavrov, care a respins ideea unor garanții de securitate pentru Ucraina construite „pe logica izolării Rusiei”, au blocat practic negocierile dintre Rusia și SUA, scrie Bloomberg, citând un oficial european. Potrivit acestuia, Kremlinul ar putea încerca acum să determine Washingtonul să renunțe la aceste garanții și să reducă nivelul întâlnirilor dintre Rusia și Ucraina de la președinți la oficiali de rang inferior, pentru a evita noi sancțiuni. Oficialii europeni și diplomații intervievați de Bloomberg consideră declarațiile lui Lavrov o încercare de a amâna procesul și se îndoiesc că Putin este pregătit pentru un acord. Lavrov a reiterat că Rusia nu poate accepta ca problemele de securitate colectivă să fie discutate fără ea și a făcut referire la negocierile din Istanbul din 2022, subliniind relevanța principiului colectiv al garanțiilor de securitate. Propunerea delegației ucrainene prevedea implicarea membrilor permanenți ai Consiliului de Securitate ONU – Rusia, China, Franța, SUA și Marea Britanie – în aceste garanții, amintește Bloomberg.
După ce luni Donald Trump s-a lăudat cu un acord rapid de pace, acum a ajuns să afirme că Ucraina nu are șanse să câștige războiul fără noi atacuri asupra Rusiei, scrie The Wall Street Journal. Apelul lui Trump la atacuri asupra Rusiei reflectă lipsa de rezultate diplomatice și dorința de a-și recăpăta pârghii de presiune, consideră analiștii intervievați de publicația americană. Planurile lui Trump pentru un summit cu Putin și Zelenski sau pentru trimiterea de forțe de menținere a păcii au eșuat, notează The Wall Street Journal. Principalele motive ale acestui eșec sunt diferențele de stil dintre Trump, care mizează pe improvizație și relații personale, și Putin, care e metodic și neînduplecat, conchide The Wall Street Journal.
Reuters scrie că președintele rus Putin cere Ucrainei să renunțe la teritoriul din Donbas pe care îl controlează și să renunțe la obiectivul de aderare la NATO, fără a permite desfășurarea de trupe occidentale pe teritoriul său. Potrivit surselor agenției de presă, aceste condiții au fost discutate în timpul întâlnirii dintre Putin și președintele american Donald Trump în Alaska. Kievul respinge categoric aceste propuneri, considerându-le echivalente cu o capitulare, iar Zelenski afirmă că retragerea din est ar însemna pierderea celor mai importante linii de apărare, notează Reuters. Analiștii occidentali intervievați de agenția de presă avertizează că cererile Moscovei sunt imposibil de acceptat pentru Ucraina și pot reprezenta mai degrabă o manevră politică decât o reală deschidere spre compromis.
Războiul din Ucraina a intrat într-o fază de epuizare, în care Kremlinul pariază pe timp, nu pe victorie, scrie Politico. Strategia lui Putin se bazează pe un conflict prelungit, mizând că Rusia va rezista mai mult decât Ucraina și aliații săi, deși a câștigat puțin teritoriu și a suferit pierderi uriașe, comentează publicația. Ucraina se confruntă cu lipsuri cronice de muniții, sisteme antiaeriene și posibilități de rotație a trupelor, dar aceste deficiențe pot fi acoperite prin sprijin consistent și de lungă durată din partea partenerilor, sugerează Politico. Publicația avertizează că ajutorul simbolic, precum avioanele americane de tip F-16, nu este suficient și recomandă furnizarea de tancuri, vehicule blindate, drone, echipamente inginerești și logistică stabilă. Dacă NATO și SUA asigură suport pentru 12–18 luni, Kremlinul ar putea fi nevoit să își revizuiască strategia, consideră autorul articolului.
The New York Post scrie că Putin răspunde doar la presiuni financiare, economia rusă fiind puternic afectată de cheltuielile pentru război, inflație și sancțiuni internaționale. Amenințarea cu sancțiuni secundare americane a fost factorul decisiv care l-a forțat pe președintele rus să accepte întrevederea cu Trump din Alaska, însă ulterior Rusia a întârziat răspunsurile. The New York Post recomandă creșterea tarifelor și restricții asupra comerțului cu petrol și minerale pentru a determina mișcări mai rapide din partea Moscovei.
Atacurile cu drone ucrainene au scos din funcțiune patru mari rafinării de petrol din Rusia, afectând aproape 15% din capacitatea de prelucrare a acestuia și provocând o criză de combustibil în mai multe regiuni ale țării, scrie The Moscow Times. Potrivit publicației, după Crimeea, Transbaikalia și Primorie, criza de benzină a ajuns și pe insulele Kurile, unde vânzările au fost limitate la 10 litri pentru o persoană, iar livrările prioritare merg către servicii de urgență. Autoritățile locale estimează că aprovizionarea parțială se va relua după 24 august, odată cu sosirea unui transport maritim. Experții citați de The Moscow Times susțin că, spre deosebire de anul trecut, actualele atacuri cu drone ucrainene vizează simultan rafinării din regiuni-cheie, ceea ce poate provoca efecte „fără precedent” pentru piața internă. Prețurile la carburant au explodat: benzina s-a scumpit cu 50% de la începutul anului, precizează publicația.
Directorul Informațiilor Naționale din SUA, Tulsi Gabbard, a emis recent o directivă prin care interzice împărtășirea informațiilor despre negocierile de pace ruso-ucrainene cu aliații apropiați. Conform CBS News, în memorandum din 20 iulie se precizează că agențiile nu trebuie să transmită aceste informații către alianța „Cinci ochi” (SUA, Marea Britanie, Canada, Australia și Noua Zeelandă). Toată analiza și informațiile privind negocierile sunt clasificate „NOFORN”, adică nu pot fi distribuite altor state sau cetățeni străini, explică CBS News. Aceeași sursă precizează că memorandumul nu împiedică schimbul de informații diplomatice obținute pe alte căi sau date militare nelegate de negocieri, cum ar fi cele furnizate Ucrainei pentru operațiuni defensive. Astfel, restricția vizează strict informațiile sensibile privind procesul de pace, conchide CBS News.
Statele Unite și Uniunea Europeană au ajuns la un acord pentru a pune capăt războiului comercial, aprobând o înțelegere negociată în iulie, scrie AFP. Potrivit surselor agenției de presă, majoritatea bunurilor europene importate în SUA vor fi taxate cu 15%, nivel mai mic decât cel propus inițial de Donald Trump, dar mai ridicat decât tarifele de dinaintea conflictului comercial. AFP subliniază că o dispută majoră a vizat industria auto: tariful american de 27,5% pentru mașinile europene va fi redus la 15% după ce Bruxelles-ul va adopta legislația necesară pentru scăderea taxelor la produsele americane, inclusiv automobile, carne de porc, lactate și nuci. Acordul prevede și achiziții europene masive de energie și tehnologie din SUA, estimate la sute de miliarde de dolari, precum și investiții suplimentare ale companiilor europene în economia americană, mai scrie AFP.
Statele Unite verifică peste 55 de milioane de persoane cu vize americane active pentru posibile încălcări care ar putea conduce la deportare, informează Associated Press. Agenția de presă subliniază că Departamentul de Stat a declarat că toate vizele sunt supuse unei „verificări continue” pentru a identifica persoane care nu ar avea dreptul legal de intrare sau ședere în SUA. În caz de încălcare, viza poate fi anulată, iar titularii aflați pe teritoriul american pot fi deportați, precizează aceeași sursă. Verificările vor include conturile de social media, datele autorităților locale și încălcările legii comise în SUA, notează agenția de presă. În 2024, existau 12,8 milioane de deținători de green card și 3,6 milioane cu vize temporare, iar unele vize turistice sau de afaceri implică garanții financiare de până la 15.000 de dolari pentru a asigura plecarea titularilor, mai scrie Associated Press.
