Revista presei internaționale // Summit în China împotriva ordinii globale a Occidentului; UE pregătește măsuri pentru a evita blocajele Ungariei
Presa internațională își concentrează atenția asupra summitului Organizației de Cooperare de la Shanghai din China, unde e promovată o alternativă la ordinea globală dominată de Occident. Mai multe publicații occidentale comentează declarațiile președintelui american Donald Trump privind o posibilă întâlnire trilaterală cu Putin și Zelenski pentru încheierea războiului. Între alte subiecte tratate de presa străină se numără planurile Uniunii Europene de a renunța la votul unanim al țărilor membre în politica externă, pentru evitarea blocajelor în luarea unor decizii importante.
Lideri din aproximativ 20 de țări ai Organizației de Cooperare de la Shanghai s-au reunit ieri la un summit de două zile în China pentru a promova o viziune alternativă la ordinea globală dominată de Occident, scrie AFP. Potrivit agenției de presă, liderul de la Beijing, Xi Jinping, va folosi reuniunea liderilor din Asia Centrală, Orientul Mijlociu și Asia de Sud ca o demonstrație de unitate a „Sudului Global”. La eveniment participă și președintele rus Vladimir Putin, a cărui vizită e prezentată de Beijing ca dovadă a legăturilor „la cel mai înalt nivel din istorie” dintre China și Rusia, comentează AFP.
The New York Times scrie că președintele chinez Xi Jinping a ales momentul ideal pentru a-și demonstra puterea militară la summitul de securitate, la care participă în același timp președintele rus Vladimir Putin, liderul nord-coreean Kim Jong Un și premierul indian Narendra Modi. Liderul chinez profită de nemulțumirea Indiei față de tarifele americane și de apropierea de Rusia pentru a-și întări rolul global, comentează The New York Times. Ziarul american subliniază că la Beijing e programată și o mare paradă militară, prezentată ca o reafirmare a contribuției Chinei și Rusiei la victoria din Al Doilea Război Mondial. Analiștii intervievați de publicație consideră că Xi și Putin folosesc reuniunea pentru a promova o ordine mondială mai puțin dependentă de Statele Unite. Potrivit acestora, prezența simultană a lui Putin și Modi în China contrastează puternic cu tensiunile care persistă între SUA și partenerii europeni.
Liderul american Donald Trump a anunțat, într-un interviu acordat pentru Daily Caller, că va încerca să organizeze o întâlnire trilaterală cu președintele Rusiei, Vladimir Putin, și cu cel ucrainean, Volodimir Zelenski, pentru a pune capăt războiului. Liderul de la Casa Albă a mărturisit că, fără implicarea lui, cei doi nu ar sta la aceeași masă, comparând conflictul dintre ei cu o ceartă între copii. Mai multe publicații care preiau declarațiile lui Trump amintesc că Moscova a respins inițiativa liderului de la Casa Albă privind o întâlnire directă între Zelenski și Putin, propunere acceptată, în schimb, de Kiev. Kremlinul insistă asupra mai multor condiții înainte de încetarea focului și începerea negocierilor la nivelul președinților, mai scriu agențiile internaționale de presă, precizând că Zelenski acceptase încă din martie un armistițiu necondiționat asupra căruia insista inițial Donald Trump.
Statele Unite au cerut Rusiei să negocieze cu Ucraina și să facă pași concreți pentru pace, avertizând că, în caz contrar, vor urma noi sancțiuni, scrie The Guardian. Potrivit ziarului, mesajul a fost transmis pe 29 august, la o ședință de urgență a Consiliului de Securitate ONU, convocată după un atac aerian masiv al Rusiei asupra Kievului, soldat cu zeci de morți și răniți. Reprezentantul SUA la ONU, John Kelly, a spus, citat de The Guardian, că bombardamentele rusești pun sub semnul întrebării dorința Moscovei de a opri războiul.
Analiștii Jeffrey Sonnenfeld și Steven Tian scriu în Fortune că, în ciuda declarațiilor lui Donald Trump privind o soluționare rapidă a războiului, bombardamentele masive ale Rusiei asupra Kievului arată că pacea este departe. Ei consideră că sancțiunile anterioare nu au fost suficient de dure, iar Trump nu a exercitat presiune reală asupra lui Vladimir Putin. Deși Casa Albă condamnă atacurile rusești, președintele american se limitează la avertismente verbale fără acțiuni concrete, susțin experții. Această lipsă de fermitate îl favorizează pe Putin, care câștigă timp și avantaje pe front, în timp ce ajutorul militar pentru Ucraina scade, constată Jeffrey Sonnenfeld și Steven Tian în articolul publicat de Fortune. Concluzia analiștilor este că indecizia lui Trump lasă SUA, UE și Ucraina într-o poziție tot mai slabă.
Financial Times informează că liderii europeni se vor reuni pe 4 septembrie, la Paris, pentru a discuta trimiterea propriilor trupe de pacificare în Ucraina în cazul încheierii unui armistițiu mediat de Casa Albă. Ziarul precizează că Ucraina cere garanții de securitate concrete, inclusiv desfășurarea de trupe occidentale pe teritoriul său ca parte a unui eventual acord de pace. Planurile ar prevedea desfășurarea a zeci de mii de militari europeni sprijiniți de SUA, cu sisteme de comandă, informații și supraveghere, mai scrie Financial Times, amintind că acest aranjament a fost conturat încă de luna trecută la întâlnirea lui Trump și Zelenski cu liderii europeni.
Premierul polonez Donald Tusk a declarat duminică, la frontiera polono-belarusă, că Europa nu mai trebuie să facă nicio concesie Rusiei, ci să fie fermă și bine pregătită, relatează RMF24. Publicația poloneză precizează că Tusk a transmis mesajul alături de președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care de vineri se află într-un turneu de patru zile în țările din estul blocului comunitar pentru a consolida solidaritatea și apărarea statelor aflate la frontiera cu Rusia și Belarus. Potrivit RMF24, premierul Poloniei a subliniat că războiul din Ucraina a demonstrat inutilitatea negocierilor cu președintele rus Vladimir Putin și necesitatea solidarității NATO și UE în fața agresiunii ruse. Tusk a spus că Polonia se pregătește pentru apărarea granițelor și cere sprijin financiar european pentru securitate, mai scrie RMF24, menționând că vizita șefului executivului de la Bruxelles se va încheia azi în România, unde va discuta despre securitatea Mării Negre.
Zece state ale Uniunii Europene vor să renunțe la principiul votului unanim în politica externă, pentru a evita blocajele repetate provocate de Ungaria, scrie Bloomberg. Agenția de presă amintește că Budapesta a împiedicat anterior alocarea de fonduri pentru Ucraina, aderarea acesteia la UE și chiar condamnarea atacului rusesc asupra Kievului din 29 august, soldat cu 25 de morți. Șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a acuzat Ungaria că blochează 6,6 miliarde de euro destinați compensării livrărilor de arme către Ucraina, notează Bloomberg. Potrivit Politico, președintele american Donald Trump a intervenit personal și l-a convins pe premierul maghiar Viktor Orbán să nu se mai opună extinderii europene. Cu toate acestea, Budapesta continuă să amenințe Kievul cu consecințe pe termen lung după ce armata ucraineană a atacat conducta Drujba, prin care Rusia livrează petrol Ungariei, subliniază Politico.
