Revista presei internaționale // Dronele rusești testează reacția Occidentului; Proteste și haos în Franța
Presa internațională comentează reacțiile liderilor mondiali la pătrunderea dronelor rusești în spațiul aerian al Poloniei în noaptea de 10 septembrie. Mai multe publicații încearcă să afle dacă atacul a fost intenționat sau accidental. Asasinarea unui activist conservator american, susținător al președintelui Donald Trump, și protestele izbucnite ieri în Franța după căderea guvernului sunt alte subiecte aflate în atenția presei internaționale.
Publicațiile internaționale scriu că aproape 20 de drone rusești au pătruns în noaptea de 10 septembrie în spațiul aerian al Poloniei, ceea ce premierul Donald Tusk a descris drept „o provocare majoră” și „primul caz de acest fel pe teritoriul NATO”. AFP notează că Polonia a închis temporar spațiul aerian, a mobilizat avioane alături de aliați și a cerut consultări oficiale în cadrul NATO. Agenția de presă trece în revistă reacțiile liderilor mondiali la violarea spațiului aerian al Poloniei de către Rusia, care neagă acest lucru. Astfel, secretarul general al Alianței, Mark Rutte, a numit incidentul „absolut periculos”, iar Washingtonul a transmis că va apăra „fiecare centimetru de teritoriu NATO”. Președintele francez Emmanuel Macron a avertizat că securitatea aliaților nu va fi compromisă, iar principalele instituții ale blocului comunitar au cerut investiții suplimentare în apărarea Europei și sprijin extins pentru Ucraina. Chiar și premierul maghiar Viktor Orbán, de regulă apropiat de Moscova, a condamnat ferm încălcarea teritoriului polonez și a declarat că Budapesta este „pe deplin solidară cu Polonia”, remarcă AFP. În schimb, omologul său slovac Robert Fico, care are viziuni apropiate, a descris incidentul drept „un caz grav”, dar a cerut clarificări pentru a afla dacă a fost o acțiune intenționată sau accidentală. În Statele Unite, congresmeni republicani și democrați i-au cerut președintelui american Donald Trump sancțiuni mai dure împotriva Rusiei și livrarea de arme capabile să lovească ținte în adâncul teritoriului rus, mai scrie AFP.
Președintele Volodimir Zelenski a declarat că Rusia „testează mereu limitele” și rămâne la un nou nivel de escaladare dacă nu întâlnește o reacție fermă, relatează Eurointegration. Publicația precizează că, în urma incidentului cu dronele, Polonia a cerut aplicarea articolului 4 al Tratatului NATO, însă Alianța nu consideră, deocamdată, pătrunderea acestora ca pe un atac în sensul articolului 5. Articolul 4 permite oricărui stat membru să solicite consultări atunci când consideră că securitatea sa este amenințată, în timp ce articolul 5 prevede că un atac armat asupra unui membru NATO este considerat un atac asupra tuturor, declanșând un răspuns colectiv, relevă Eurointegration.
Reacția politică la pătrunderea dronelor rusești în Polonia este complicată, întrucât nu se știe dacă Rusia a atacat intenționat teritoriul unui stat NATO sau Ucraina a deviat dronele cu ajutorul sistemelor electronice de bruiaj, comentează Reuters. Potrivit unor analiști citați de agenția de presă, varianta unei acțiuni deliberate este cea mai plauzibilă, deși NATO nu tratează incidentul ca pe un atac, chiar dacă Varșovia l-a numit „agresiune”. Potrivit analiștilor, contextul este amplificat de apropierea exercițiilor militare din Belarus „Vest-2025”, care încep mâine și la care vor participa 30.000 de soldați, dintre care doar 2.000 de ruși. Amintirea manevrelor din 2022, folosite drept acoperire pentru invazia Ucrainei, face ca autoritățile poloneze să privească actualele exerciții cu maximă seriozitate, constată Reuters.
Politico notează că doar patru dintre cele 19 drone au fost doborâte, ceea ce arată slăbiciunile apărării antiaeriene a Alianței. Într-un interviu pentru Politico, analistul Timothy Ash a interpretat atacul drept un semnal că Moscova nu dorește pace sau armistițiu, iar profesorul Phillips O’Brian a afirmat că NATO nu este suficient pregătită pentru amenințarea rusă. Publicația conchide că reacția firească ar trebui să fie întărirea apărării aeriene și organizarea de exerciții multinaționale de coordonare.
Sky News scrie că atacul cu drone al Rusiei asupra Poloniei este atât o provocare, cât și un avertisment, iar reacția Europei și NATO poate fi decisivă pentru securitatea continentului. Kremlinul aplică serii de acțiuni mărunte care, cumulate, duc la un rezultat mult mai grav, așa cum s-a întâmplat în 2014 în Crimeea. Publicația notează că atacul asupra Poloniei testează capacitatea NATO de a respecta articolul 5, dar o reacție militară comună pare puțin probabilă. Absența unei riposte ferme ar fi un semn de slăbiciune, încurajându-l pe Putin să continue escaladarea, comentează Sky News. Postul american de televiziune precizează că sancțiunile s-au dovedit ineficiente, iar Europa ar putea contracara Rusia doar prin reducerea importurilor de energie și printr-un sprijin militar mai consistent pentru Ucraina.
The Telegraph scrie că acțiunea Rusiei evidențiază gradul de risc pe care președintele rus Vladimir Putin este dispus să și-l asume pentru a testa determinarea și pregătirea NATO în fața escaladării războiului din Ucraina. Potrivit publicației, liderii europeni speră că atacul cu drone va fi un semnal pentru președintele Donald Trump să se distanțeze de Moscova, să impună sancțiuni și să sprijine Kievul. Prima reacție a lui Trump, exprimată pe rețelele sociale, a stârnit mai multe semne de întrebare decât clarificări, constată The Telegraph. Publicația sugerează că acest incident evidențiază manipulările repetate ale Rusiei asupra Vestului și provocările pentru unitatea Alianței, care trebuie să reacționeze ferm pentru a descuraja noi acțiuni agresive din partea Kremlinului.
Atacul nocturn al dronelor rusești asupra Poloniei a transmis un semnal fără precedent, forțând SUA și Europa să-și reevalueze securitatea, notează Bloomberg. Agenția de presă subliniază că Kremlinul a demonstrat că poate ataca un membru NATO fără a invada efectiv țara, folosind drone, rachete sau atacuri cibernetice. Incidentul evidențiază vulnerabilitățile NATO, inclusiv dependența de avioane și rachete costisitoare pentru a doborî doar câteva drone, remarcă Bloomberg. Experții citați de agenția de presă avertizează că răspunsul Vestului va fi decisiv: o reacție slabă ar putea încuraja Rusia să testeze și mai mult aliații. În același timp, Ucraina își întărește armata și capacitățile de apărare, rămânând singura țară europeană din regiune cu o pregătire comparabilă pentru o escaladare, constată Bloomberg.
Confruntarea fără precedent a dronelor în spațiul aerian al Poloniei a implicat parțial drone rusești „Gerbera”, un aparat de zbor ieftin, asamblat din componente furnizate de un producător chinez, scrie The Guardian. Ziarul britanic detaliază că dronele „Gerbera” sunt produse din materiale precum placaj și polistiren și sunt propulsate de un motor și elice amplasate posterior, similar dronelor „Shahed”, pe care Rusia le cumpără din Iran sau le produce singură. Analiștii ucraineni și occidentali citați de The Guardian susțin că Rusia folosește „Gerbera” pentru a distrage apărarea antiaeriană ucraineană, pentru misiuni de recunoaștere sau ca bombă zburătoare cu încărcătură redusă. China neagă furnizarea de echipamente pentru Rusia, însă aceste livrări sunt documentate frecvent, iar liderii mondiali le consideră sprijin pentru războiul lui Putin, mai scrie The Guardian.
Forbes subliniază că atacurile cu drone vor continua, iar orice viitor război va aduce valuri și mai mari de astfel de atacuri. În timp ce Europa investește în sisteme anti-dronă scumpe, Ucraina folosește soluții mult mai ieftine, eficiente împotriva dronelor „Shahed”, ceea ce arată problemele achizițiilor de apărare europene, notează Forbes. Experții intervievați de publicație notează că sistemele moderne de apărare antiaeriană sunt supraevaluate și insuficiente pentru a opri sute de drone într-o singură noapte. Soluțiile clasice, cum sunt tunurile autopropulsate Gepard sau turnurile Sky Sentinel, s-au dovedit extrem de eficiente și mult mai accesibile, remarcă Forbes.
În atenția presei americane este asasinarea lui Charlie Kirk, activist conservator american și susținător al președintelui Donald Trump, care a fost împușcat mortal în timpul unei întâlniri cu studenții la Universitatea din Valea Utah. Potrivit Associated Press, suspectul a fost reținut, dar identitatea sa nu a fost dezvăluită. Kirk era cunoscut pentru declarațiile sale proruse și pentru opoziția față de orice sprijin militar sau financiar acordat Ucrainei, menționează agenția de presă.
În atenția presei sunt și protestele izbucnite ieri în Franța, după căderea guvernului Bayrou, și cererea opoziției extremiste de dreapta și de stânga de a organiza noi alegeri parlamentare. Le Monde scrie că în jur de 175 de mii de manifestanți au ieșit ieri pe străzile diferitor orașe ale Franței, blocând autostrăzi și perturbând traficul feroviar. Autoritățile au desfășurat 80.000 de membri ai forțelor de securitate, dintre care 6.000 la Paris, unde au fost reținute în jur de 280 de persoane, scrie ziarul. Protestatarii cer creșterea investițiilor în servicii publice, taxe mai mari pentru persoanele cu venituri ridicate, înghețarea chiriilor și demisia președintelui Emmanuel Macron, conchide Le Monde.
