Revista presei // Promisiunile electorale ale partidelor riscă să rămână doar pe hârtie
Mai multe publicații naționale analizează promisiunile electorale făcute de concurenți. Creștere economică rapidă, gaz ieftin, salarii și pensii dublate, autostrăzi, transport naval, investiții străine, agricultură performantă și multe altele... Visând fotolii în Parlament, concurenții și-au umplut vitrina electorală cu promisiuni de a face minuni economice în R. Moldova, observă Europa Liberă.
Și News Maker analizează promisiunile electorale ale partidelor, exprimând opinia că acestea riscă să rămână doar pe hârtie. O bună parte din campania electorală dinaintea alegerilor parlamentare din 28 septembrie este axată pe economie și pe promisiuni de creștere a veniturilor populației, observă publicația.
Mai sunt două săptămâni până la alegerile parlamentare din 28 septembrie, iar promisiunile curg din toate direcțiile, constată TV8. În discursurile politicienilor, Moldova e aproape de paradis - pensii decente, apartamente pentru tineri, spitale funcționale sau mai puțină birocrație. Din cei 23 de concurenți electorali, astăzi, cel puțin zece au venit cu noi promisiuni, notează autorul articolului.
Într-un editorial publicat de Cotidianul, fostul peședinte al Curții Constituționale, Alexandru Tănase, constată că, din păcate, multe formule simpliste au încă priză la o parte a electoratului, pentru care politica se reduce la promisiuni facile, la lozinci populiste și la simboluri derizorii. Aceasta este marea vulnerabilitate a democrației noastre: absența unui filtru critic colectiv care să separe manipularea de soluțiile reale, ridicolul de responsabilitate, impostura de conducerea autentică, comentează Alexandru Tănase.
Într-un interviu pentru RFI, fostul ambasador al Republicii Moldova în Estonia și membru activ al Diasporei, Victor Guzun, trage un semnal de alarmă și cheamă la o participare masivă la alegerile parlamentare din 28 septembrie în susținerea parcursului european. „Avem de ales între pace și război și alegerea noastră de acum va conta pentru multe decenii înainte. O altă șansă de a corecta lucrurile ar putea să nu mai existe”, avertizează Victor Guzun. Fostul ambasador subliniază că fiecare vot contează și că tot ce înseamnă cursul european al Republicii Moldova pur și simplu nu are alternativă.
Iar jurnal.md publică opinia fostului ministru al Apărării, Anatol Șalaru, potrivit căruia „Rusia vrea să atragă Republica Moldova în războiul împotriva Ucrainei, pentru că are nevoie de carne de tun”. „Rusia nu-și mai poate permite jocul de-a democrația și să mai aștepte patru ani până când partidele pro-ruse poate vor reuși să ia majoritatea în Parlament. Pentru că peste patru ani, Moldova poate va fi membră a UE și atunci Rusia nu va mai avea instrumentele pe care le are acum. Din dorința de a folosi RM în războiul împotriva Ucrainei, de a prelua controlul total asupra RM, de a-și consolida capacitatea militară și de a aduce aici zeci de mii de militari, după ce a eșuat în Ucraina, Rusia a luat decizia de a forța nota și să preia puterea în Moldova”, a declarat Anatol Șalaru în cadrul emisiunii „Ora Expertizei” de la Jurnal TV.
Citat de Jurnal.md, istoricul Ștefan Bejan a menționat că, este pentru prima dată, când propaganda Rusiei acționează și în diasporă. „Rusia a văzut că votul din diasporă a fost un factor decisiv, inclusiv la referendum. Am văzut „formatori de opinie” din Germania, Italia, Spania. Înțelegând că diaspora nu va vota partide pro-ruse, au mers pe două opțiuni: descurajarea diasporei de a ieși la vot sau să fie orientată spre partide de genul „Democrația Acasă”. Este țintit acel electoral de tip „Aur”. Avem moldoveni pentru care Europa este doar locul unde fac bani”, a comentat Ștefan Bejan, jurnalist și expert al comunității WatchDog.
Ziarul de Gardă relatează între timp că Asociația Promo-LEX, în colaborare cu European Prison Litigation Network (EPLN), a expediat luni, 15 septembrie, un „apel urgent” către trei raportori speciali ai Organizației Națiunilor Unite (ONU), atrăgând atenția asupra situației critice a lui Vadim Pogorlețchii, apărător al drepturilor omului, deținut ilegal în regiunea transnistreană a R. Moldova din 25 august 2022. „Reținut de peste trei ani în condiții inumane și degradante, supus torturii și izolării totale, domnul Pogorlețchii a fost recent condamnat ilegal la 16 ani de închisoare în baza unor acuzații fabricate de „înaltă trădare” și „negarea rolului pozitiv al forțelor ruse de menținere a păcii”, se spune într-un comunicat al Promo-LEX.
Locuitorii din Găgăuzia au căzut pradă minciunilor grupării „ȘOR” și acum sunt obligați să plătească amenzi pentru așa-zisul „ajutor” financiar, primit din partea unor bănci din Rusia, scrie Deschide.md, cu referire la o declarație a deputatului Adunării Populare din autonomie, Alexandr Tarnavschi. Politicianul s-a referit la acordul din 2024, semnat și aprobat de conducerea Găgăuziei cu Promsveazbank – o instituție financiară aflată sub sancțiuni internaționale – prin care 20 de mii de pensionari și 5 mii de bugetari din autonomie urmau să primească lunar câte 2 mii de lei. În pofida faptului că legislația Găgăuziei prevede expres că asemenea acorduri urmează să fie avizate de Ministerul Afacerilor Externe, conducerea autonomiei, subordonată condamnatului fugar Ilan Șor, l-a semnat fără a ține cont de acest aspect. Totodată, documentul respectiv urma să fie confirmat printr-o hotărâre a Adunării Populare din Găgăuzia – fapt care, la fel, a fost ignorat. Potrivit deputatului APG, gruparea „ȘOR” cunoștea că acționează ilegal, dar îndemna oamenii să depună cereri pentru a obține acest ajutor.
Postul public de televiziune Moldova 1 semnalează că aproximativ 75% din toate fântânile din Republica Moldova sunt cu grad de poluare peste limita admisibilă și nesigure pentru consum. Lipsa sistemelor de canalizare în zonele rurale, gestionarea defectuoasă a gunoiștilor și a deșeurilor provenite de la ferme, precum și utilizarea excesivă a îngrășămintelor chimice și pesticidelor în agricultură sunt principalele surse de poluare a apei din fântâni, susține expertul de mediu, Ruslan Nercașu. „Filtrele sunt o soluție, în special dacă vorbim despre ceea ce ne putem permite. Destul de accesibile pentru fiecare sunt filtrele cu osmoza inversă, care blochează, în mare parte, accesul acestor poluanți în apă. În plus, putem să mai încercăm și filtre cu cartușe cu carbon. Trebuie să înțelegem că poluarea cu substanțe chimice nu poate fi eliminată prin fierbere, asta poate agrava situația. Fierberea nu elimină impuritățile”, a punctat ecologistul.
Iar TVR Moldova relatează că în orașul Strășeni va fi construită o fabrică de asamblare și producere a componentelor pentru stațiile de încărcare a mașinilor electrice. Un acord în acest sens a fost semnat luni la Chișinău între companii din Republica Moldova și din China, precizează postul de televiziune. Mu Dayong, reprezentant companie China: Vom investi în total 20 de milioane de euro pentru a construi o fabrică avansată, automată, de înaltă tehnologie, pentru încărcătoare și stocarea energiei. Scopul nostru este să oferim cel mai bun serviciu pentru întreaga Europă.
