Revista presei internaționale // Rusia continuă să provoace NATO; Dispute aprinse pe tema recunoașterii statului palestinian
Presa internațională acordă atenție întâlnirii programate azi la New York între președintele ucrainean Volodimir Zelenski și liderul american Donald Trump, care urmează să abordeze garanțiile de securitate pentru Ucraina. În același timp, publicațiile străine scot în evidență avertismentele ferme ale aliaților NATO privind apărarea spațiului aerian european în fața provocărilor rusești. Alte teme analizate vizează recunoașterea statului palestinian de către mai multe țări occidentale și dezbaterile pe această temă la Adunarea Generală a ONU.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski se va întâlni cu liderul de la Casa Albă Donald Trump azi, în marja Adunării Generale a ONU, pentru a discuta garanțiile de securitate pentru Ucraina, relatează Unian. Agenția de presă subliniază că înaintea întrevederii, Zelenski s-a întâlnit cu reprezentantul special al președintelui american, generalul Keith Kellogg, pe care l-a informat despre situația de pe front și despre progresele ofensivei ucrainene. Cei doi au abordat și cooperarea militară, inclusiv achiziția de armament american, notează Unian, remarcând dezvăluirile făcute de Keith Kellogg, potrivit căruia Trump este mult mai dur față de președintele rus Putin decât lasă să se vadă în declarațiile publice.
Premierul polonez Donald Tusk a declarat, citat de The Moscow Times, că apărarea antiaeriană a Poloniei va doborî fără ezitare orice obiect zburător care va încălca spațiul aerian al țării. Același mesaj a fost transmis ieri și de ministrul de externe al Poloniei, Radoslaw Sikorski, la reuniunea Consiliului de Securitate al ONU, unde i-a cerut Moscovei să nu se plângă dacă dronele sau rachetele sale vor fi doborâte, precizează The Moscow Times. Publicația amintește că în ultimele săptămâni drone și avioane rusești au pătruns în spațiul aerian al Poloniei, Estoniei și al altor state NATO, provocând consultări urgente în cadrul alianței.
Sky News transmite că și alte țări ale NATO s-au alăturat avertismentului autorităților de la Varșovia, ministrul britanic de Externe, Yvette Cooper, declarând în Consiliul de Securitate al ONU că Regatul Unit și aliații din NATO vor contracara avioanele rusești care pătrund în spațiul aerian european. Cooper i-a transmis președintelui rus Vladimir Putin că NATO este o alianță defensivă, dar pregătită să ia toate măsurile necesare pentru protejarea teritoriului și spațiului său aerian, subliniază Sky News.
Estonia este pregătită să găzduiască avioane britanice F-35 cu capacitate nucleară, ca răspuns la încălcarea spațiului său aerian de către Rusia, a declarat ministrul apărării, Hanno Pevkur, transmite The Telegraph. Publicația amintește că săptămâna trecută trei MiG-31 ruși au pătruns timp de 12 minute în spațiul aerian estonian, aflat în interiorul granițelor NATO. La baza aeriană Amari, Estonia nu deține propriile avioane de vânătoare, iar britanicii și alți aliați NATO asigură patrularea regiunii, notează The Telegraph.
Între timp, țările din flancul estic al NATO continuă să fie supuse provocărilor, scrie Reuters, relatând că ieri aeroportul din Copenhaga a fost închis temporar din cauza unor drone depistate în spațiul aerian al Danemarcei. Poliția daneză a anunțat că decolările și aterizările au fost suspendate după ce în zonă au fost observate două sau trei drone de mari dimensiuni, scrie agenția de presă. În același timp, publicația Aftonbladet scrie că în Norvegia a fost declanșată alarma aeriană, după ce au fost semnalate drone deasupra unei fortărețe militare din capitala Oslo. Potrivit publicației, aparatele au fost detectate de armata norvegiană, fiind reținuți doi suspecți originari din Singapore.
Welt scrie că provocările repetate ale Rusiei pe flancul estic al NATO arată temerile profunde ale președintelui rus Putin și dorința sa de a continua războiul. Ziarul german notează că pătrunderea dronelor și avioanelor rusești în spațiul aerian al NATO transmite un mesaj clar: Kremlinul nu este dispus să încheie un acord de pace cu Ucraina. Analiștii intervievați de Welt consideră că Putin își leagă supraviețuirea politică de un conflict permanent cu Occidentul și că renunțarea la rolul de lider de război ar echivala cu o slăbire a puterii sale. În opinia experților citați de publicația germană, provocările militare urmăresc să testeze determinarea NATO și să prezinte alianța ca un „tigru fără dinți”.
Președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, a declarat pentru Fox News că nu crede într-un sfârșit apropiat al războiului din Ucraina și a subliniat că Europa nu va putea sprijini economic Kievul la nesfârșit. El a afirmat că Ucraina nu poate concura economic cu Rusia, dar speră ca sprijinul occidental să continue. În privința provocărilor Rusiei în spațiul aerian NATO, Erdogan a propus ca Alianța să adopte „modelul turcesc”, bazat pe relațiile echilibrate cu Moscova și Kiev. Potrivit mai multor oficiali europeni și analiști ucraineni citați de presa occidentală, războiul ar putea dura cel puțin până în 2026, fiind necesare sancțiuni sporite împotriva Rusiei și o consolidare a sprijinului militar și diplomatic pentru Ucraina.
Poziția NATO este clară: Alianța, formată din 32 de state, va apăra fiecare centimetru din teritoriul său, demonstrându-și angajamentul la baza militară Tapa din Estonia, aproape de granița cu Rusia, Financial Times. Prezența trupelor americane și a unităților NATO sub comanda Marii Britanii arată pregătirea pentru orice atac, deși incertitudinea privind reacția președintelui Donald Trump rămâne un factor important pentru Moscova, comentează publicația. Potrivit analiștilor intervievați de Financial Times, tensiunile dintre administrația americană și țările baltice sunt reciproce, iar Statele Unite ar putea rămâne rezervate în crizele regionale. Totuși, prezența trupelor britanice, franceze, germane și canadiene, împreună cu capacitatea Poloniei și Finlandei, asigură o apărare robustă a țărilor baltice, reducând riscul ca Vladimir Putin să testeze hotărârea NATO, conchide Financial Times.
Majoritatea publicațiilor internaționale urmăresc îndeaproape disputele politice legate de recunoașterea statului palestinian, căreia i se împotrivesc Israelul și aliații săi tradiționali, în special Statele Unite. Franța a recunoscut oficial statul palestinian, președintele Emmanuel Macron declarând la ONU că acest pas este făcut „în interesul păcii”, transmite BBC. Canada, Australia și Marea Britanie au anunțat deja că recunosc statul palestinian pentru a relansa procesul de pace și consolida statutul internațional al palestinienilor, alte state urmând să facă același lucru în cadrul Adunării Generale a ONU, menționează serviciul britanic de presă. BBC precizează că în prezent 147 din cele 193 de state membre ale ONU recunosc Palestina, însă pentru admiterea deplină este necesar acordul Consiliului de Securitate, unde SUA au drept de veto. Statele Unite și Israelul insistă că recunoașterea ar trebui să vină doar după un acord de pace și o soluție cu două state, remarcă BBC.
Președintele Autorității Palestiniene, Mahmoud Abbas, a cerut Hamas să depună armele și să nu mai participe la guvernarea Fâșiei Gaza, condamnând totodată atacurile mișcării asupra Israelului din 7 octombrie 2023, transmite AFP. Abbas a solicitat, citat de agenția de presă, un armistițiu permanent, acces la ajutor umanitar prin ONU și UNRWA și începutul imediat al reconstrucției Gazei și Cisiordaniei. El a propus redactarea unei constituții provizorii în termen de trei luni de la sfârșitul războiului și organizarea de alegeri sub supraveghere internațională pentru un stat guvernat de statul de drept, notează AFP. Președintele palestinian și-a exprimat disponibilitatea de a colabora cu președintele american Donald Trump, Arabia Saudită și alți parteneri pentru implementarea unui plan de pace, remarcă AFP.
Gruparea palestiniană Hamas a pregătit o scrisoare pentru președintele american Donald Trump, solicitând un armistițiu de 60 de zile în Fâșia Gaza în schimbul eliberării a jumătate din cei 48 de ostatici rămași în captivitate, transmite The Times of Israel, citând oficiali ai administrației de la Casa Albă. Ziarul notează că Hamas a publicat un videoclip propagandistic cu ostatici și familiile acestora protestând la reședința premierului israelian Benjamin Netanyahu și cerând încetarea focului și eliberarea ostaticilor. Scrisoarea este în prezent la un mediator în Qatar și urmează să fie transmisă lui Trump, care azi se va întâlni cu lideri arabi și musulmani la ONU pentru a prezenta planul american pentru reconstrucția și gestionarea situației în urma războiului, remarcă The Times of Israel. Potrivit publicației, oficialii arabi și musulmani, care se vor întâni cu Trump, speră ca această inițiativă să relanseze negocierile de încetare a focului, blocate după recenta tentativă de asasinat israeliană asupra unui lider HAMAS la Doha.
