Revista presei internaționale // Noi provocări ale Rusiei în spațiul aerian al UE; Cheltuielile militare ruse scad pentru prima dată de la începutul războiului
Presa internațională relatează despre o serie de noi incidente cu impact asupra securității țărilor NATO, de care e suspectată Rusia. Mai multe ziare și agenții de presă explică schimbarea bruscă a retoricii lui președintelui american Donald Trump față de războiul ruso-ucrainean. În atenția mai multor publicații e scăderea cheltuielilor militare ale Rusiei, care se confruntă din ce în ce mai mult cu o criză economică provocată de consecințele războiului. Unele publicații străine consemnează un incident neobișnuit cu escalatorul din sediul ONU, care s-a oprit brusc când în el se afla președintele american.
În Danemarca a fost închis pentru câteva ore aeroportul din Aalborg, după ce mai multe drone necunoscute au fost observate în spațiul aerian al orașului, transmite Danmarks Radio. Serviciul public danez de radiodifuziune precizează că este al doilea incident de acest fel într-o săptămână, după ce luni a fost blocat și aeroportul din Copenhaga. Aceeași sursă notează că poliția a confirmat devierea mai multor curse și a anunțat că, dacă va fi nevoie, dronele vor fi doborâte. Premierul Mette Frederiksen a declarat că nu este exclusă implicarea Rusiei, în ceea ce a numit „cel mai grav atac asupra infrastructurii critice” din Danemarca de până acum, amintește Danmarks Radio.
La un alt incident asemănător se referă ziarul Welt, potrivit căruia un avion militar rus a zburat foarte aproape deasupra unei fregate a marinei germane în Marea Baltică, fapt confirmat de ministrul apărării, Boris Pistorius. Oficialul german a comparat situația cu încălcările spațiului aerian al Poloniei și Estoniei, acuzându-l pe președintele rus Vladimir Putin că încearcă să provoace NATO și să testeze slăbiciunile Alianței, scrie Welt. Pistorius a subliniat, citat de publicație, că răspunsul NATO a fost ferm, dar în același timp prudent, și a cerut Europei să-și asume mai multă responsabilitate pentru propria apărare. Welt subliniază că armata germană a fost îndemnată să-și crească numărul de militari până la 460.000, printr-un nou serviciu voluntar și, în caz de necesitate, prin reintroducerea serviciului militar obligatoriu.
Despre un alt incident, de a cărui organizare e suspectată Moscova, relatează publicația spaniolă DEMOCRATA. Potrivit acesteia, avionul în care se afla ministrul Apărării din Spania, Margarita Robles, a fost supus unei tentative de perturbare a sistemului GPS în timpul zborului deasupra exclavei ruse Kaliningrad. Avionul se îndrepta spre o bază aeriană din Lituania, iar tentativa nu a avut consecințe datorită echipamentului de recepție a semnalelor de la sateliți militari, menționează DEMOCRATA. Publicația spaniolă scrie că la bord se mai aflau jurnaliști și membri ai familiilor militarilor, iar călătoria avea scopul consolidării cooperării cu NATO și contracarării acțiunilor Rusiei.
Europa se confruntă cu presiuni tot mai mari din partea Rusiei și cu o Americă percepută ca agresivă și distantă, ceea ce ar putea forța continentul să devină o putere geopolitică independentă sau să rămână o victimă într-o lume fragmentată, apreciază comentatorul Bloomberg, Gal Brands. Autorul articolului subliniază că agresiunea Rusiei se intensifică prin războiul din Ucraina și provocări aeriene în mai multe state europene, în timp ce politica lui Donald Trump limitează implicarea SUA în acțiunile NATO și promovează măsuri tranzacționale și asimetrice față de Europa. În ciuda amenințărilor, liderii europeni caută să mențină relațiile cu Trump pentru a evita slăbirea continentului, în timp ce Bruxelles-ul continuă negocierile comerciale asimetrice cu SUA, consemnează autorul. Gal Brands avertizează că lipsa de coeziune strategică în Europa și retragerea treptată a sprijinului american ar putea reaprinde vechile dispute politice și tensiuni, cu consecințe periculoase pentru securitatea continentală.
Războiul ruso-ucrainean se extinde și afectează tot mai multe teritorii din Europa, avertizează analistul Sky News Michael Clarke, care susține că lumea se află la pragul unui nou tip de război. În opinia sa, dezvoltarea dronelor și a tehnologiilor robotice va crește eficiența armelor, marcând începutul războiului de generația a șasea. Clarke subliniază că viitoarele conflicte vor implica unități pilotate acompaniate de numeroase drone coordonate, iar Europa trebuie să investească în astfel de tehnologii. În acest context, Michael Clarke face referire la avertismentele președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, care a avertizat la ONU că agresiunea Rusiei trebuie oprită rapid pentru a preveni o escaladare globală.
În același context, AFP notează că, în discursul său la Adunarea Generală a ONU, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut marilor puteri să colaboreze pentru a opri războiul Rusiei, avertizând că Vladimir Putin urmărește extinderea conflictului dincolo de granițele Ucrainei. Zelenski a denunțat „cea mai distructivă cursă a înarmărilor din istorie” și a anunțat că Ucraina va începe exportul de arme către aliați, subliniind că acestea sunt sisteme eficiente, testate în război, mai scrie AFP.
The Wall Street Journal explică de ce președintele american Donald Trump și-a schimbat brusc retorica pe tema războiului ruso-ucrainean, declarând că Ucraina își poate recupera teritoriile pierdute pe cale militară. Potrivit publicației, poziția lui Trump vine pe fondul eșecurilor armatei ruse pe front și al presiunilor coordonate de președintele ucrainean Volodimir Zelenski. The Wall Street Journal dezvăluie că, în ultimele zile, consilierii administrației de la Washington l-au informat pe Trump despre situația de pe câmpul de luptă și despre un posibil nou contraatac ucrainean, care necesită sprijinul serviciilor de informații americane. Cu toate acestea, liderul de la Casa Albă și-a modificat doar discursul, nu și politica, menținând vânzarea de arme către Ucraina, dar limitând folosirea lor pentru atacuri în interiorul Rusiei, constată The Wall Street Journal.
Donald Trump a sugerat că Ucraina poate recuceri toate teritoriile ocupate, însă nimeni nu poate garanta că președintele SUA nu își va schimba din nou poziția, comentează CNN. Potrivit postului american de televiziune, noua abordare a lui Trump pare favorabilă pentru Ucraina, dar Trump nu mai vrea un sfârșit rapid al războiului, considerând că luptele pot continua până la recâștigarea teritoriilor. Jurnaliștii subliniază că, pentru a obține aceste câștiguri, Ucraina are nevoie de resurse enorme și de colapsul Rusiei, ceea ce pare nerealist, dar preferabil acceptării unui compromis cu Moscova. CNN avertizează că politica lui Trump rămâne imprevizibilă, oscilând între sprijinul tradițional pentru aliați și încrederea continuă în Putin.
Schimbarea poziției lui Trump față de Ucraina a fost influențată de președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, titrează Politico. După ce, în august, o dronă rusească a avariat grav clădirea reprezentanței UE la Kiev, Ursula von der Leyen l-a contactat direct pe președintele SUA, Donald Trump, evitând canalele diplomatice oficiale, dezvăluie publicația. Potrivit acesteia, convorbirea a vizat amenințările Rusiei și necesitatea menținerii presiunii asupra Kremlinului, iar schimbul de mesaje a fost urmat de o schimbare bruscă a tonului lui Trump față de Moscova, pe care el a numit-o „tigru de hârtie”. Relațiile directe dintre von der Leyen și Trump au crescut în semnificație geopolitică, facilitând implicarea UE în negocierile privind Ucraina și influențând poziția americană față de sancțiuni, scrie Politico. Publicația subliniază că stilul ferm al președintelui Comisiei Europene și abilitatea de a comunica direct cu Trump îi oferă Bruxelles-ului un avantaj în cadrul diplomației transatlantice.
Președintele francez Emmanuel Macron a declarat, într-un interviu pentru France 24, că mesajul lui Donald Trump privind războiul din Ucraina transmite clar că Rusia este mai slabă și mai vulnerabilă decât credeau alte state și că Ucraina are capacitatea de a învinge Moscova. Macron a subliniat că succesele Rusiei în conflict sunt limitate și a cerut creșterea presiunii asupra lui Vladimir Putin pentru a-l aduce la masa negocierilor de pace. Macron a salutat reacția proporțională a NATO față de provocările rusești, inclusiv trimiterea de avioane franceze Rafale în Polonia. În același interviu pentru France 24, președintele Franței a susținut că toate aeronavele militare rusești care încalcă spațiul aerian al NATO trebuie doborâte pentru a proteja securitatea Europei.
Republicanii din Senatul SUA au salutat declarația președintelui Donald Trump, potrivit căreia Ucraina poate câștiga războiul și își poate recupera toate teritoriile pierdute, informează Axios. Influenți senatori republicani au lăudat schimbarea de poziție a liderului de la Casa Albă, subliniind presiunile economice asupra Rusiei și necesitatea intensificării sancțiunilor, subliniază publicația. În Congres este pregătit un pachet bipartizan care prevede tarife de 500% pentru statele ce cumpără petrol rusesc și sancțiuni economice suplimentare împotriva Moscovei, amintește Axios. Trump a precizat însă că va introduce noi sancțiuni doar după ce acestea vor fi adoptate de NATO și a cerut Europei să renunțe la petrolul rusesc, relevă publicația americană.
Cheltuielile militare ale Rusiei vor scădea pentru prima dată de la începutul invaziei în Ucraina, titrează Reuters. Agenția de presă notează că Ministerul de Finanțe de la Moscova a propus majorarea TVA de la 20% la 22% din 2026 pentru a acoperi deficitul bugetar în creștere. Noul proiect de buget este descris de unii oficiali, citați de agenție, drept „buget de război”, iar prognoza economică pentru 2025 indică o încetinire a creșterii până la 1%, față de 4,3% anul trecut. Anul viitor, cheltuielile pentru apărare vor coborî la aproximativ 150,5 miliarde de dolari, față de recordul de peste 160 de miliarde în 2025, mai scrie Reuters.
Oprirea bruscă a unui escalator din sediul ONU, exact când președintele SUA, Donald Trump, și soția lui, Melania, au urcat pe el, a stârnit speculații pe rețelele sociale, scrie The New York Times. Potrivit ziarului, escalatorul s-a oprit imediat ce soții Trump au pășit pe el. Secretariatul ONU a explicat că mecanismul de siguranță s-a activat pentru a preveni accidentele, iar escalatorul a fost repornit imediat, notează The New York Times. Ziarul precizează că administrația americană a anunțat că va investiga dacă oprirea escalatorului a fost intenționată.
