Revista presei internaționale // R. Moldova trece cu brio testul privind cursul său pro-european; SUA propun un nou plan de pace în Gaza
Presa internațională comentează rezultatele alegerilor parlamentare din Republica Moldova, percepute de multe publicații ca un test decisiv pentru cursul geopolitic al statului. În vizorul agențiilor internaționale de presă este și agenda summit-ului Consiliului European, programat în această săptămână la Copenhaga. Evoluția războiului dus de Israel împotriva grupării Hamas și noul plan de pace propus de Statele Unite se numără printre alte subiecte reflectate în presa străină.
Politico scrie că, după alegerile de duminică, majoritatea parlamentară obținută de Partidul pro-european Acțiune și Solidaritate ar trebui să ajute Republica Moldova să își păstreze cursul spre aderarea la Uniunea Europeană și să iasă de sub influența Rusiei. Cetățenii au votat în favoarea cursului pro-european, în pofida unei campanii coordonate de răspândire a dezinformării, creată cu ajutorul inteligenței artificiale și asociată cu Rusia, notează Politico.
Victoria Partidului Acțiune și Solidaritate reprezintă un succes important pentru președintele Maia Sandu, care și-a asumat obiectivul de integrare europeană a Republicii Moldova, remarcă The Guardian. Rezultatele sunt privite cu ușurare la Bruxelles și în capitalele europene, unde exista temerea unei reveniri a influenței Moscovei în regiune, scrie ziarul britanic. Totuși, drumul spre aderarea la Uniunea Europeană rămâne anevoios, necesitând reforme și soluționarea conflictului din regiunea transnistreană, unde staționează încă trupe rusești, relevă The Guardian. Publicația subliniază că Republica Moldova se confruntă în continuare cu probleme economice majore, amplificate de războiul ruso-ucrainean, inclusiv de crizele energetice și migraționale.
În pofida votului pro-european dat de cetățeni la alegerile parlamentare de duminică, Republica Moldova va continua să se afle într-un context geopolitic dificil, susțin experții intervievați de Associated Press. Potrivit acestora, Rusia va continua încercările de a readuce Republica Moldova în sfera sa de influență. Partea pozitivă e, totuși, menținerea unei majorități parlamentare de către Partidul Acțiune și Solidaritate, care îl scutește de necesitatea formării unui guvern de coaliție, ceea ce ar fi complicat cursul geopolitic al statului, mai spun analiștii citați de Associated Press.
Aceeași remarcă e scoasă în evidență și de jurnaliștii de la Financial Times, potrivit cărora ritmul reformelor pentru aderarea la Uniunea Europeană putea să încetinească în cazul în care Partidul Acțiune și Solidaritate ar fi fost nevoit să creeze o coaliție de guvernare, care cel mai probabil ar fi fost instabilă.
Rezultatul alegerilor parlamentare din Republica Moldova e perceput în Europa ca un test de rezistență și o șansă de accelerare a integrării europene, comentează analiștii intervievați de Unian. Potrivit acestora, Bruxelles-ul consideră că stabilitatea politică de la Chișinău permite lansarea pachetului de sprijin financiar de 1,5 miliarde de euro prin Mecanismul de Creștere și Reformă pentru Moldova. Relațiile dintre Chișinău și Kiev sunt strânse, notează experții, amintind de cooperarea bilaterală în domenii precum energia, transportul și gestionarea securității transfrontaliere. După alegeri, situația de securitate rămâne stabilă, iar riscurile legate de prezența militară rusă în regiunea transnistreană sunt limitate, mai spun experții citați de Unian.
Măsurile de securitate împotriva amenințărilor ruse rămân în prim-planul agendei liderilor Uniunii Europene, care se vor reuni în această săptămână la Copenhaga pentru a discuta proiecte de apărare, inclusiv crearea unui „zid al dronelor”, informează Bloomberg. Agenția americană de presă amintește că inițiativa a apărut după ce drone și avioane rusești au încălcat spațiul aerian al NATO și face parte dintr-o strategie menită să întărească apărarea europeană până în 2030. Proiectul vizează apărarea antiaeriană, antirachetă și integrarea tehnologiilor de drone, fiind inspirat din experiența Ucrainei, notează Bloomberg. Finanțarea ar urma să provină parțial dintr-un fond european de 150 de miliarde de euro, la care ar putea avea acces și state partenere precum Marea Britanie sau Canada, detaliază agenția de presă.
Occidentul a făcut trei pași duri ca răspuns la agresiunea lui Putin, titrează The Times. Ziarul notează că președintele rus Vladimir Putin a intensificat, în ultimele săptămâni, atacurile cu drone, atacurile cibernetice și campaniile de dezinformare asupra Europei, încercând să submineze sprijinul pentru Ucraina. Totuși, Occidentul răspunde acum prin trei măsuri majore, scrie The Times și le enumeră. Prima este crearea unui „zid al dronelor” pentru protecția flancului estic al NATO, inclusiv cu tehnologie britanică. A doua măsură este planul cancelarului german Friedrich Merz de a folosi activele rusești înghețate pentru un credit fără dobândă de 160 de miliarde de dolari acordat Ucrainei. În al treilea rând, Uniunea Europeană pregătește al 19-lea pachet de sancțiuni, vizând sectorul energetic al Rusiei, ca parte a unei strategii combinate cu atacurile ucrainene asupra infrastructurii ruse. Anterior, analiștii avertizau că Putin s-ar putea lăsa dus de val cu aceste provocări, amintește The Times. Deși scopul său este să intimideze Occidentul și să-l determine să cheltuiască resurse pe propria apărare, în loc să sprijine Ucraina, aceste acțiuni cresc riscul unei escaladări accidentale sau a unui conflict neplanificat, conchide publicația.
SUA analizează posibilitatea de a răspunde solicitării președintelui ucrainean Volodimir Zelenski de a furniza rachete de croazieră Tomahawk și de a permite Ucrainei să lovească ținte adânc în Rusia. Această informație a fost confirmată de emisarul special al lui Donald Trump pentru Ucraina și Rusia, Kit Kellogg, într-un interviu acordat postului american Fox News. Potrivit oficialului, aceste rachete, cu o rază de acțiune de peste 2.414 de kilometri, ar crește semnificativ capacitatea Ucrainei de a lovi inclusiv Moscova, ceea ce administrația precedentă nu a permis. Kellogg a declarat că Trump a autorizat lovituri pe distanțe mari cu arme americane, însă vicepreședintele JD Vance a precizat pentru același post de televiziune că decizia finală privind vânzarea Tomahawk către țările europene care le-ar transfera Ucrainei încă nu a fost luată. Vance a subliniat că Rusia trebuie să accepte realitatea, în contextul pierderilor mari de vieți omenești. O eventuală livrare a rachetelor Tomahawk ar marca o schimbare majoră în abordarea lui Trump față de conflictul din Ucraina, chiar dacă Rusia continuă provocările împotriva țărilor NATO, scriu publicațiile americane.
Atenția agențiilor internaționale de presă rămâne focalizată și asupra situației tensionate din Orientul Mijlociu. În urmă cu câteva ore, președintele SUA, Donald Trump, și premierul israelian, Benjamin Netanyahu, au prezentat la Casa Albă un plan de 20 de puncte pentru încetarea războiului din Gaza, relatează Reuters. Potrivit agenției de presă, planul prevede o administrație temporară internațională a Fâșiei Gaza după război, desfășurarea de forțe străine pentru stabilitate și amnistie pentru membrii Hamas care depun armele. Toți ostaticii deținuți de gruparea teroristă ar trebui eliberați în 72 de ore, Israelul urmând să elibereze la rândul său aproape 2.000 de prizonieri palestinieni. Trump a subliniat, citat de Reuters, că planul nu implică anexarea sau ocuparea Fâșiei Gaza, dar a avertizat că, dacă Hamas nu îl va accepta, Israelul va acționa pe cont propriu. În acest context, Netanyahu a insistat că Hamas trebuie să renunțe la arme și să elibereze imediat ostaticii, altfel Israelul va continua operațiunile militare în Gaza, conchide Reuters.
Deși Trump a promis pace și chiar aspiră la Premiul Nobel, planul prezentat de el și Netanyahu a părut mai degrabă o „înțelegere privind ostaticii” decât un acord real de pace, sprijinit de țările arabe, comentează ABC News. Documentul conține doar mențiuni vagi despre implicarea viitoare a țărilor arabe în securitatea și reconstrucția Gazei, notează publicația. Între timp, Israelul continuă bombardamentele, iar numărul victimelor civile crește, scrie publicația, precizând că, fără rezolvarea ocupației israeliene și recunoașterea dreptului palestinienilor la autodeterminare, conflictul rămâne nerezolvat, constată ABC News.
SUA speră să-i slăbească influența militară rusă în țările africane, titrează The Wall Street Journal. Rusia și-a pierdut semnificativ influența în Africa și încearcă să o mențină pe continent, scrie ziarul. „Corpul African”, care a înlocuit grupul de mercenari ruși Wagner, nu a reușit să repete succesul financiar și politic al predecesorilor săi, iar guvernele militare din Mali, Niger și Burkina Faso încep să ceară ajutor, în special sub formă de instruire, remarcă The Wall Street Journal. Potrivit publicației, SUA urmăresc să reducă influența Rusiei și să revină la asigurarea securității în Africa de Vest, implicând și țări terțe, precum Marocul. Experții citați de The Wall Street Journal spun că prezența Rusiei a agravat situația de securitate în Sahel, unde conflictul cu islamiștii a provocat aproape 11.000 de morți în ultimul an. Deși Rusia a adunat mii de militari în regiune, inclusiv în Libia și Mali, misiunea lor a fost considerată un eșec în comparație cu obiectivele inițiale, constată The Wall Street Journal.
Înaltul comandament militar al SUA și-a exprimat îngrijorarea față de strategia de apărare pregătită de administrația Trump, evidențiind un conflict între conducerea politică și cea militară a Pentagonului, relatează The Washington Post. Criticile, inclusiv ale președintelui Comitetului Întregit al Șefilor de Stat Major, generalul Dan Kaine, vizează prioritizarea amenințărilor interne față de SUA în detrimentul competiției cu China și diminuarea rolului Americii în Europa și Africa, relevă ziarul. Documentul, întocmit de oficiali numiți politic în Pentagon, urmează să fie finalizat și a fost deja distribuit liderilor militari, care au ridicat întrebări privind relevanța sa pentru obiectivele armatei, notează ziarul. O parte semnificativă a criticilor interne vizează concentrarea strategiei pe apărarea teritoriului SUA, în timp ce creșterea rapidă a puterii militare a Chinei necesită atenție sporită, scrie The Washington Post. Potrivit publicației, această abordare politizată contrastează cu strategiile anterioare, tradițional axate pe alianțe puternice și prezența globală a SUA pentru prevenirea conflictelor.
