Revista Presei // Alexandru Tănase: Curtea Constituțională poate verifica doar legalitatea scrutinului, dar nu poate anula mandate de deputat.
Soarta incertă a mandatelor Partidului Democrația Acasă și comentariul experților; producătorii de zahăr cer autorităților protejarea pieței locale prin interzicerea importurilor – sunt câteva dintre subiectele presei, trecute în revistă.
Curtea Constituțională poate verifica doar legalitatea scrutinului, dar nu poate anula mandate de deputat. Info1.md a consultat opinia fostului președinte al Curții Constituționale, Alexandru Tănase, după ce Comisia Electorală Centrală a decis că Înalta Curte se va pronunța cu privire la mandatele partidului Democrația Acasă. Alexandru Tănase a menționat că toate problemele care țin de încălcări se rezolvă de instanțele de drept comun. Doar în cazul în care sunt anumite încălcări care influențează substanțial rezultatul votului, doar atunci Curtea decide în funcție de situație ce face, a spus el.
Iar pe Moldova 1 găsiți părerea expertului în politici de securitate, Andrei Curăraru, care a spus că decizia pe care trebuie să o ia Înalta Curte, reprezintă „o sarcină grea”, având în vedere că trebuie să estimeze un eventual impact al celor „16 milioane de vizualizări” de pe TikTok, obținute în urma unor acțiuni de manipulare a opiniei publice sau al îndemnurilor la vot lansate de liderul Alianței pentru Unirea Românilor, George Simion.
Soarta mandatelor obținute de Partidul „Democrația Acasă”, condus de Vasile Costiuc, va fi decisă de Curtea Constituțională, titrează newsmaker.md. Comisia Electorală Centrală a constatat implicarea formațiunii într-o campanie de promovare online coordonată, inclusiv prin conturi false pe TikTok, în care ar fi fost implicat și liderul AUR România, George Simion. CEC a precizat că există suficiente temeiuri pentru anularea înregistrării partidului. Totuși, pentru că alegerile s-au încheiat, instituția nu mai are competența de a o face, iar decizia aparține Curții Constituționale. Prezent la ședință, Vasile Costiuc, a negat acuzațiile.
Președinta Maia Sandu nu va fi supusă unei expertize psihiatrice, așa cum a solicitat avocatul Annei Mihalachi, cetățeana care ar fi denigrat bunicul șefei statului. TV8 scrie că Judecătoria Chișinău, sediul Centru, a respins cererea după aproape 4 ore de deliberări, motivând că este neîntemeiată. După ședință, apărătorul Annei Mihalachi a declarat că hotărârea instanței ar fi folosit luată la indicații politice. Precizăm că Maia Sandu a reacționat la postarea cetățenei Anna Mihalachi despre bunicul său. Atunci ea a menționat că acceptă criticile ce țin de politicile sale, dar nicidecum denigrarea familiei și a mers în instanța de judecată.
Portofelele cripto ale lui Ilan Șor ar fi primit tranzacții de opt miliarde de dolari. Banii au fost utilizați inclusiv pentru influențarea alegerilor din Moldova. Pe agora.md citiți o analiză a companiei Elliptic, realizată în urma unei scurgeri majore de date din companiile controlate de Șor. Potrivit acesteia, plățile în criptomonede ar fi fost utilizate pentru achiziționarea de infrastructură pentru dezvoltarea și funcționarea inițiativelor lui Șor, inclusiv o aplicație utilizată pentru gestionarea și plata unei rețele de activiști politici din Moldova. Informațiile divulgate în scurgerea de informații permit conectarea mai multor portofele de criptomonede la companiile A7, care ar fi primit în total opt miliarde de dolari, de la începutul anului 2024. Aceste cifre ar trebui considerate ca o limită inferioară pentru activitatea criptografică a A7, deoarece pot exista și alte portofele încă neidentificate, arată analiza.
Deschide.md propune detalii despre reținerea fostului deputat democrat, Constantin Țuțu, reținut joi la Vulcănești. Potrivit Inspectoratului General al Poliției, pentru a ajunge în R. Moldova din Ucraina fără probleme, Țuțu ar fi încercat să influențeze unii angajați ai Poliției de Frontieră. Conform datelor prezentate, în ultima perioadă, Țuțu s-a aflat pe teritoriul Transnistriei, iar după ce a aflat cǎ este vizat într-o cauza penală pornită pe acest fapt, din nou a traversat ilegal frontiera cu Ucraina. Ulterior, având intenția să-și legalizeze aflarea pe teritoriul R. Moldova, în speranța cǎ va induce în eroare organul de urmărire penală, a încercat prin intermediari să influențeze unii angajați din cadrul IGPF, pentru a-i fi permisă trecerea fără impedimente.
În opinia expertului pe domeniul justiției și dreptului de la organizația WatchDog, Alexandru Bot, reținerea lui Constantin Țuțu demonstrează că reforma justiției avansează oarecum în R.Moldova. Într-un comentariu pentru Radio Chișinău, acesta a declarat că eforturile depuse pentru a curăța sistemul, pentru a îmbunătăți unele practici de investigare, în special a îmbogățirii ilicite, de care acum este acuzat Constantin Țuțu, își lasă într-un fel roadele.
Alarmă în industria zahărului: Dacă Guvernul cedează presiunilor importatorilor, Moldova rămâne fără zahăr propriu, titrează jurnal.md. Uniunea Producătorilor de Zahăr din Moldova își exprimă profunda îngrijorare față de presiunile exercitate de unii dealeri și comercianți-importatori, care contestă proiectul Guvernului privind protejarea pieței prin limitarea importurilor de zahăr din Serbia. Datele oficiale arată că Republica Moldova își poate asigura integral consumul intern. Specialiștii mai vorbesc și de concurență inechitabilă, având în vedere că producătorii sârbi beneficiază de subvenții directe de 300 EUR/ha, de cel mai mic preț la gaz din Europa și costuri reduse pentru fertilizanți și energie.
Începând cu 1 octombrie 2025, Calea Ferată din Moldova a majorat cu circa 7% tarifele pentru transportul de mărfuri. Mold-street.com notează că în paralel, au fost anulate discounturile oferite în cazul unor volume mai mari de transport. Deși decizia a stârnit îngrijorare pe piața agricolă, CFM nu a reacționat la critici. Potrivit lui Iurie Rija, directorul Asociației „Agrocereale”, acest lucru va reduce competitivitatea exporturilor moldovenești pe cale ferată și va împinge fluxurile comerciale către transportul rutier, care și așa domina piața cu o cotă de circa 60%.
Chișinăul a ajuns în luna octombrie fără un buget pentru anul 2025. Municipiul funcționează în baza unui buget provizoriu. Jurnal.md a discutat cu mai mulți locuitori ai capitalei care se declară nedumeriți de situație. Mulți dintre aceștia îi acuză pe consilieri de iresponsabilitate. Vicepreședintele grupului Mișcării Alternativa Națională din CMC crede că bugetul municipal 2025 ar urma să fie votat anul acesta, dar ar trebui să fie și maturitate politică din partea altor consilieri municipali. Proiectul de buget al municipiului Chișinău pentru anul 2025 a fost dezbătut în decembrie anul trecut. Conform documentului, Primăria estimează acumularea unor venituri de aproape 8,5 miliarde de lei și cheltuieli de peste 9,1 miliarde de lei. Deși proiectul a fost revizuit și repus pe agendă în mai multe rânduri, el a fost blocat, în special din cauza conflictelor între consilieri și a acuzațiilor privind lipsa de transparență.
Mai multe centrale de termoficare au fost oprite și, în consecință, o parte din locuitorii regiunii transnistrene au rămas fără apă caldă, titrează Europa Liberă. La fel, de ieri, mașinile pe metan nu mai pot fi alimentate. Acestea sunt efectele măsurii de economisire a gazelor, impuse de Tiraspol din 2 octombrie. Presa locală scrie că a fost sistată activitatea centralelor „Tirasteploenergo”, producător și furnizor de agent termic din Dubăsari, Grigoriopol, Tiraspol, Râbnița și Slobozia. Serghei Obolonik, pretins vicepremier pentru economie al zonei separatiste, a spus că măsura este luată în „circumstanțe externe nefavorabile”, până când Rusia va „restabili ajutorul financiar” pentru regiune.
La mai bine de un an de când Ministerul Culturii a emis un ordin prin care a cerut recuperarea prejudiciului de peste 21,6 milioane de lei pentru demolarea Conacului Râșcanu-Derojinschi din centrul capitalei, situația rămâne în impas. Moldova 1 scrie că patru dosare administrative, o cauză penală și o expertiză tehnică urmează să stabilească dacă monumentul a fost „demolat” sau doar „reconstruit” și dacă statul își va recupera prejudiciul invocat. Construit în a doua jumătate a secolului XIX și înscris în Registrul Monumentelor de Stat, conacul de pe strada București 62 nu mai există, susține secretarul de stat de la Ministerul Culturii, Vladimir Vornic. În locul său au apărut două clădiri noi, una care imită arhitectura veche a conacului și un bloc cu 18 etaje, care domină zona.
