Revista presei internaționale // SUA sugerează că va livra Ucrainei rachete cu rază lungă de acțiune; Criza politică din Franța riscă să afecteze UE
Presa internațională se concentrează pe evoluțiile politice și militare din Europa și Orientul Mijlociu. Publicațiile străine descriu în special contextul intensificării atacurilor ucrainene asupra infrastructurii petroliere ruse. În atenția presei e și criza politică din Franța după demisia celui de-al cincilea guvern instalat în ultimul an și jumătate. Agențiile de presă își focalizează atenția și asupra negocierilor de pace indirecte dintre Israel și Hamas care au început azi în Egipt.
Președintele american Donald Trump a sugerat că a luat decizia de a furniza Ucrainei rachete de tip Tomahawk, relatează Unian. Trump a spus, citat de agenția de presă, că dorește mai întâi să afle cum vor fi folosite aceste arme și unde vor fi direcționate. Unian amintește că liderul de la Washington a luat o poziție mai dură față de Moscova după ce președintele rus Vladimir Putin a refuzat în repetate rânduri să accepte un acord de încetare a focului cu Ucraina.
Fostul reprezentant special al Departamentului de Stat al SUA pentru Ucraina, Kurt Volker, a declarat pentru Euronews că președintele rus Vladimir Putin l-a indus în eroare pe Donald Trump, pretinzând că ar dori să încheie invazia în Ucraina. Această înșelăciune ar putea determina administrația Trump să furnizeze Ucrainei rachete Tomahawk, susține Kurt Volker. El a subliniat că promisiunea lui Putin de a se întâlni cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski nu s-a materializat, ceea ce l-a frustrat pe Trump și l-a făcut să perceapă situația ca pe o problemă personală.
În ultimele zile, Ucraina a folosit exclusiv armament de producție proprie pentru atacurile asupra infrastructurii energetice și petroliere din Rusia, a declarat citat de RBC Ucraina, liderul de la Kiev, Volodimir Zelenski. Potrivit agenției de presă, președintele ucrainean a evitat să ofere detalii despre tipul exact de arme folosite, dar a sugerat că din imaginile apărute online se poate distinge unde au fost utilizate dronele. Declarația sa vine după informațiile publicate de revista The Economist, potrivit cărora armata ucraineană ar fi folosit noile sale rachete de croazieră „Flamingo”.
Rafinăria Kinef din regiunea rusă Leningrad a oprit cea mai puternică instalație de procesare a petrolului după atacurile cu drone ucrainene, pierzând aproximativ 40% din capacitate, transmite The Moscow Times. Potrivit publicației, lucrările de reparație ar urma să dureze mai multe săptămâni, ca și în cazul altor patru importante rafinării rusești atacate în ultima săptămână. Aceste lovituri au declanșat o criză de carburanți în mai multe regiuni ale Rusiei, inclusiv în Crimeea anexată, determinând guvernul rus să pregătească importuri din China, Singapore, Coreea de Sud și Belarus, notează The Moscow Times. În paralel, administrația americană intenționează să sprijine extinderea loviturilor ucrainene asupra infrastructurii energetice ruse pentru a crește eficiența atacurilor cu drone și rachete cu rază lungă, mai scrie publicația.
Slovacia a anunțat un nou pachet de sprijin pentru Ucraina – al 14-lea de la începutul războiului – care include asistență tehnică și echipamente pentru deminare, a declarat citat de Interfax-Ucraina ministrul slovac al apărării, Robert Kaliňák. Este primul ajutor acordat Kievului de guvernul condus de premierul Robert Fico, instalat în fruntea executivului de la Bratislava la sfârșitul anului 2023, remarcă agenția de presă. Potrivit acesteia, Fico, cunoscut ca și premierul maghiar Viktor Orban pentru relațiile sale cordiale cu Moscova, menține importurile de gaz rusesc și a efectuat deja două vizite în Rusia de la începutul invaziei.
După victoria miliardarului Andrej Babiš la alegerile parlamentare din Cehia, există temeri că sprijinul Uniunii Europene pentru Ucraina ar putea fi redus, scrie The Guardian. Ziarul amintește că Babiš a promis în campania electorală să oprească ajutorul militar pentru Ucraina, apropiindu-se astfel de pozițiile prim-miniștrilor Ungariei și Slovaciei, Viktor Orban și Robert Fico. Andrej Babiš a declarat însă că este pro-european și dorește ca Europa „să funcționeze bine”, subliniind totodată că Ucraina „nu este pregătită pentru aderarea la UE” și că mai întâi trebuie să se încheie războiul, notează The Guardian. Partidul său a obținut 34,66% din voturi, în timp ce blocul guvernamental Spolu al premierului pro-european Petr Fiala a primit 23,27%, amintește ziarul.
Uniunea Europeană explorează posibilitatea de a finanța apărarea și reconstrucția Ucrainei folosind activele rusești ale băncii centrale, în valoare de aproximativ 185 miliarde de euro, blocate în Europa, fără a le confisca, scrie Reuters. Potrivit planului Comisiei Europene la care se referă agenția de presă, Uniunea Europeană nu va trebui să plătească dobânzi regulate, ceea ce simplifică gestionarea financiară și reduce riscul politic sau economic legat de cheltuieli, iar Ucraina să restituie banii doar după ce va primi despăgubiri de la Rusia. Operațiunea ar fi garantată colectiv de toate statele membre ale Uniunii Europene și ar putea implica și participarea G7, deși Ungaria, care menține relații de prietenie cu Moscova, s-ar putea opune planului.
Premierul Franței, Sébastien Lecornu, și-a prezentat ieri demisia la mai puțin de o lună după ce a preluat funcția, fără să fi condus măcar o ședință de guvern, transmite AFP. Agenția de presă notează că demisia are loc pe fondul crizei politice care a început în vara anului trecut, după victoria extremei drepte la alegerile europarlamentare și decizia președintelui Emmanuel Macron de a dizolva legislativul de la Paris pentru a opri ascensiunea acestei aripi politice radicale. De atunci, Franța a avut cinci guverne, Lecornu fiind ultimul dintre aceștia care a avut rolul de a consolida forțele politice din parlament, unde niciun partid nu are o majoritate pentru instalarea propriului guvern, remarcă AFP.
BBC menționează la rândul său că Lecornu, considerat un apropiat fidel al președintelui Macron, a fost criticat pentru lipsa de acțiune și pentru păstrarea acelorași miniștri din guvernele anterioare. Tensiunile au culminat după numirea lui Bruno Le Maire în funcția de ministru al apărării, decizie care a provocat ruptura dintre partidul președintelui Renaștere și partidul republicanilor, explică BBC. În lipsa unui guvern funcțional și cu bugetul pe anul viitor neadoptat, Franța se confruntă cu o criză instituțională fără precedent, subliniază serviciul britanic de presă. Tot mai multe voci cer demisia lui Macron sau organizarea de alegeri anticipate, în timp ce parlamentul este practic paralizat și opoziția devine tot mai radicală, conchide BBC.
Oficialii și diplomații europeni și-au exprimat îngrijorarea că prăbușirea guvernului francez va slăbi grav influența președintelui Emmanuel Macron în probleme internaționale, precum sunt cele din Ucraina și Fâșia Gaza, scrie Politico. Franța, a doua economie a Uniunii Europene și singura putere nucleară din bloc, joacă un rol-cheie în politica europeană, iar instabilitatea politică ar putea amenința întreaga zonă euro, avertizează publicația. Unii observatori intervievați de Politico anticipează că o eventuală demisie anticipată a lui Macron ar putea favoriza ascensiunea extremei drepte și destabiliza politica europeană. În acest context, cooperarea tradițională franco-germană, esențială pentru coeziunea și eficiența UE, riscă să fie compromisă, mai scrie Politico.
La Sharm el-Sheikh au început negocieri indirecte asupra unui armistițiu între Israel și gruparea palestiniană Hamas, relatează The Times of Israel. Ziarul notează că tratativele sunt mediate de Egipt și se concentrează pe aprobarea planului de pace din 20 de puncte propus de președintele american Donald Trump. Planul prevede un schimb de prizonieri, Hamas urmând să returneze 48 de ostatici israelieni deținuți în Gaza, dintre care se crede că aproximativ 20 ar mai fi în viață. Israelul a acceptat planul în ansamblu, în timp ce Hamas a aprobat parțial doar formula schimbului de ostatici, nu și propunerea de a se dezarma sau a renunța la viitorul său rol în guvernarea Fâșiei Gaza, ceea ce lasă nerezolvate punctele-cheie, semnalează The Times of Israel. În plus, presiunile politice interne din Israel și condițiile impuse de Hamas pot complica sau întârzia implementarea oricărui acord, în ciuda optimismului mediatorilor, conchide The Times of Israel.
