Revista presei internaționale // Tensiuni crescânde între SUA și Rusia; Israel și Hamas au convenit asupra unui acord de pace
Publicațiile străine descriu tensiunile crescânde dintre Statele Unite și Rusia, pe fondul anunțului Casei Albe privind posibilitatea livrării rachetelor cu rază lungă de acțiune către Ucraina. Mai multe agenții de presă scriu despre măsurile aprobate de țările Uniunii Europene împotriva economiei Rusiei, care au scopul de a lipsi sursele de finanțare a războiului. Evoluția crizei politice din Franța și atingerea unui acord de încetare a focului în Fâșia Gaza se numără printre alte teme abordate de presa internațională.
Adjunctul ministrului rus de externe, Serghei Riabkov, a avertizat Statele Unite asupra „consecințelor grave” pe care le-ar avea o eventuală livrare de rachete de croazieră Tomahawk către Ucraina, relatează RBC. Potrivit agenției ruse de presă, oficialul a cerut Washingtonului să acționeze „responsabil și echilibrat”, subliniind că utilizarea unor astfel de arme ar implica participarea directă a personalului american. Eurointegration amintește că declarațiile vin după ce liderul american, Donald Trump, a afirmat că a luat „practic o decizie” privind transferul acestor rachete, iar președintele rus Vladimir Putin a avertizat că un asemenea pas ar afecta grav relațiile dintre Moscova și Washington.
Daily Mail scrie că, în contextul tensiunilor crescânde dintre Washington și Moscova, un avion Boeing de recunoaștere al Forțelor Aeriene ale SUA a fost observat efectuând zboruri circulare deasupra regiunii ruse Kaliningrad. Aeronava, specializată în colectarea informațiilor despre sistemele radar inamice, a decolat din Marea Britanie și a survolat statele baltice înainte de a reveni la bază, detaliază publicația. Potrivit acesteia, misiunea a avut loc la o zi după ce cancelarul german Friedrich Merz a acuzat Rusia că poartă un război hibrid împotriva Germaniei, în urma incidentelor cu drone rusești care au încălcat spațiul aerian al NATO. Astfel de zboruri ajută la colectarea informațiilor strategice conducerii militare și politice a SUA, explică Daily Mail.
CNN relatează că, în timp ce liderii europeni avertizează asupra „sfârșitului păcii”, Statele Unite par indiferente, iar dronele, sabotajele și atacurile cibernetice ruse testează pregătirea NATO în fața unei amenințări reale. Cancelarul german Friedrich Merz a declarat, citat de CNN, că Europa nu mai trăiește în pace, dar nici nu se află oficial în război, reflectând noua stare de insecuritate a continentului. CNN atrage atenția și asupra avertismentului transmis de fostul secretar general al NATO, George Robertson, potrivit căruia Europa nu este pregătită pentru un război „în zona gri”, desfășurat fără o declarație oficială de conflict. Potrivit experților intervievați de CNN, această zonă desemnează acțiuni ostile — precum atacuri cibernetice, campanii de dezinformare sau sabotaje — prin care un stat subminează stabilitatea altuia fără a declara oficial război.
Invadarea spațiului aerian european de drone rusești amplifică haosul și pune Europa în fața unei dileme: să reacționeze, riscând escaladarea, sau să pară slabă, scrie The Guardian. Publicația notează că „războiul hibrid” al Rusiei se apropie tot mai mult de orașe europene aflate departe de front, iar incidentele recente sugerează o schimbare de tactică. Liderii europeni sunt nevoiți să răspundă unor provocări care nu reprezintă o agresiune militară directă, dar nici nu pot fi ignorate — acțiuni desfășurate în așa-numita „zonă gri”, comentează The Guardian. Potrivit analiștilor intervievați de ziarul britanic, lipsa unei reacții unitare riscă să accentueze impresia de slăbiciune a Europei și să încurajeze noi provocări din partea Moscovei.
Patrulele aeriene ale NATO, cândva simple misiuni de rutină, au devenit tot mai periculoase, cu riscul constant de escaladare, scrie Business Insider. Piloții avioanelor de luptă F-35, F-16, Gripen și Eurofighter Typhoon reacționează aproape zilnic la incursiuni provocatoare ale avioanelor rusești în spațiul aerian al țărilor Alianței, remarcă publicația. Analiștii occidentali intervievați de Business Insider cred că Moscova testează deliberat reacțiile NATO, observând cum răspund radarele și piloții la aceste provocări. Aceiași experți avertizează că alianța trebuie să mențină calmul, dar fără a permite Rusiei să interpreteze reacțiile prudente ca slăbiciune.
Liderul opoziției din Cehia, Andrej Babiš, a declarat că partidul său ANO, care a câștigat recentele alegeri parlamentare, nu va finanța achiziția de arme pentru Ucraina din bugetul de stat dacă va reuși să formeze o coaliție de guvernare, transmite ČTK. Andrej Babiš a spus, citat de publicația cehă, că producătorii locali pot exporta arme către Ucraina pe bază comercială, dar fără implicarea statului. Babiš a argumentat că Cehia contribuie deja suficient la bugetul Uniunii Europene, care sprijină Ucraina, însă președintele ceh Petr Pavel a considerat „greșit” acest raționament, avertizând că reducerea sprijinului pentru Kiev ar putea afecta interesele de securitate ale Cehiei, conchide ČTK.
Rusia a înregistrat cel mai mare salt al inflației săptămânale de la începutul anului, din cauza creșterii prețului la benzină, titrează The Moscow Times. Conform publicației, inflația din Rusia s-a accelerat din nou, ajungând la 0,23% în prima săptămână din octombrie, iar rata anuală a urcat la 8,08%, cel mai ridicat nivel pentru această perioadă din ultimul deceniu. Principalul factor al creșterii este scumpirea carburanților – benzina s-a majorat cu 0,9% într-o săptămână și cu peste 10% de la începutul anului, notează The Moscow Times. Analiștii citați de publicație explică evoluția prin atacurile cu drone asupra rafinăriilor, scăderea stocurilor și dobânzile ridicate. În plus, scumpirea legumelor și fructelor, mai ales a tomatelor, a amplificat inflația alimentară, în timp ce transportul public și autoturismele au înregistrat, de asemenea, creșteri de prețuri, mai scrie The Moscow Times.
Ambasadorii statelor membre ale Uniunii Europene au convenit miercuri, 8 octombrie, să transmită miniștrilor pentru aprobare planul de încetare a importurilor de petrol și gaze rusești până în 2028, transmite Reuters. Potrivit agenției de presă, acesta este primul progres politic major în adoptarea inițiativei, iar votul final al guvernelor naționale este așteptat pe 20 octombrie. Planul prevede oprirea importurilor prin noi contracte din 2026 și eliminarea completă a livrărilor până în 2028, în pofida criticilor din partea Ungariei și Slovaciei, notează Reuters. În paralel, Uniunea Europeană discută un nou pachet de sancțiuni care ar putea interzice importul de gaz natural lichefiat rusesc încă din 2027, mai scrie agenția de presă.
Belgia se confruntă cu presiuni tot mai mari din partea Uniunii Europene, care îi cere să permită utilizarea activelor rusești înghețate în țară pentru un credit de sprijin destinat Ucrainei, informează Financial Times. Ziarul britanic precizează că majoritatea acțiunilor rusești înghețate în Uniunea Europeană sunt depozitate în Euroclear - una dintre cele mai mari instituții financiare din lume, specializate în depozitarea, decontarea și administrarea valorilor mobiliare, precum acțiuni, obligațiuni sau titluri de stat. Aceeași publicație amintește că valoarea activelor rusești înghețate în această instituție e de aproximativ 190 de miliarde de euro. Premierul belgian Bart De Wever cere însă ca restul statelor membre ale blocului comunitar să împartă riscurile juridice și financiare ale acestui plan, remarcă Financial Times. Majoritatea capitalelor europene susțin ideea creditului, dar Belgia invocă riscuri fiscale și de răspundere, explică ziarul britanic, precizând că Bruxelles-ul speră ca un acord final de 140 de miliarde de euro să fie convenit până în decembrie, în pofida opoziției belgiene.
Presa internațională continuă să urmărească îndeaproape criza politică din Franța, după demisia de luni a premierului Sébastien Lecornu – al cincilea șef al executivului de la Paris numit în ultimii doi ani. AFP notează că președintele francez Emmanuel Macron a anunțat ieri că urmează să numească un nou prim-ministru în următoarele 48 de ore, după demisia lui Sébastien Lecornu și a guvernului său, care a avut cea mai scurtă administrație din istoria recentă a Franței. Lecornu a părăsit funcția pe fondul opoziției partidelor politice față de programul său și a refuzului majorității deputaților de a susține dizolvarea Parlamentului, amintește agenția de presă. Criza politică reflectă lipsa unei majorități stabile și dificultatea formării consensului în legislativ, comentează AFP, precizând că Palatul Élysée își propune totuși să adopte bugetul până la sfârșitul anului.
Israelul și gruparea teroristă Hamas au ajuns la un acord privind încetarea focului și eliberarea ostaticilor, prima fază a planului președintelui american Donald Trump de a pune capăt războiului din Gaza, informează The Times of Israel. Acordul, rezultat al negocierilor din Egipt, prevede retragerea treptată a trupelor israeliene și eliberarea tuturor ostaticilor, fiind considerat un pas major către stabilizarea regiunii, remarcă ziarul. Donald Trump a salutat înțelegerea, numind-o „un moment istoric pentru pace”, iar premierul israelian Benjamin Netanyahu a anunțat că guvernul său o va aproba oficial. Totuși, detalii esențiale, precum calendarul implementării și viitoarea administrație a Fâșiei Gaza, rămân neclare, conchide The Times of Israel.
