Revista presei internaționale// Trump va semna un acord complet privind pacea din Gaza; Putin face un pas spre reconciliere cu Azerbaidjanul
Publicațiile internaționale consemnează evoluții majore pe mai multe fronturi ale conflictelor și negocierilor globale. Mai multe agenții străine de presă descriu modul în care urmează să fie aplicat acordul de pace dintre Israel și Hamas. Unele publicații scriu despre felul în care SUA și NATO intensifică presiunea asupra Rusiei pentru a facilita negocieri de pace în Ucraina. Întâlnirea dintre președinții Rusiei și Azerbaidjanului se numără printre alte teme comentate de presa străină.
Israelul a aprobat un acord de încetare a focului în Fâșia Gaza, care, într-o primă etapă, prevede eliberarea ostaticilor deținuți de Hamas și retragerea trupelor israeliene din enclavă, relatează The Times of Israel. Potrivit publicației, premierul Benjamin Netanyahu a numit acest pas „un eveniment important” și i-a mulțumit președintelui american Donald Trump pentru medierea negocierilor care s-au desfășurat în Egipt. În cadrul înțelegerii, Israelul va elibera 250 de prizonieri condamnați pe viață și 1.700 de palestinieni arestați după atacurile din 7 octombrie 2023. În schimb, Hamas ar urma să elibereze toți ostaticii, ceea ce, potrivit lui Trump, ar putea să se întâmple luni sau marți, după intrarea în vigoare a armistițiului, notează The Times of Israel. Ziarul subliniază că, deocamdată, armata israeliană va continua să controleze jumătate din teritoriul Gazei, fiind instruită să reacționeze ferm la orice atac al Hamas până la aplicarea deplină a acordului.
Joi dimineață, în Piața Ostaticilor din Tel Aviv a plouat, însă familiile prizonierilor și susținătorii lor au zâmbit pentru prima dată după doi ani de suferință cauzată de atacurile Hamas din sudul Israelului, relatează, într-un alt articol, The Times of Israel. Dacă nu apar evenimente neprevăzute, Israelul va primi înapoi 20 de ostatici în viață și majoritatea trupurilor celor 28 de prizonieri decedați, detaliază ziarul. În faza a doua, Hamas ar urma să fie înlocuit de o conducere palestiniană independentă și să fie dezarmat, ceea ce ar consfinți una dintre cele mai clare victorii ale Israelului după cel mai sângeros eșec al său, scrie publicația. În cazul respectării armistițiului, se va deschide calea către eventuale acorduri de normalizare între Israel și alte state arabe și musulmane, relevă The Times of Israel, precizând că premierul Benjamin Netanyahu a fost lăudat pentru menținerea obiectivelor militare și pentru rolul său în aducerea majorității ostaticilor acasă, în ciuda presiunii interne și internaționale.
Președintele SUA, Donald Trump, a anunțat că va merge în Egipt la sfârșitul săptămânii pentru a semna un acord complet privind pacea dintre Israel și Hamas în Fâșia Gaza, informează Alarabiya. Trump a afirmat, citat de agenția de presă, că toți ostaticii israelieni capturați de Hamas vor fi eliberați în curând, iar orașul Gaza va fi reconstruit cu sprijinul țărilor bogate din regiune. După încheierea războiului din Fâșia Gaza, următorul pas va fi obținerea păcii în Ucraina, a declarat, citat de Al Arabiya, Donald Trump.
Pentru a obține un acord de pace în Ucraina, SUA, împreună cu NATO, intensifică presiunea asupra Moscovei. Este una dintre declarațiile președintelui american Donald Trump, făcute la Casa Albă, în cadrul unei conferințe comune cu premierul finlandez Alexander Stubb, transmise în direct de Associated Press. Trump a vorbit despre achiziționarea armelor americane de către țările NATO, care sunt ulterior livrate Kievului, și nu a exclus impunerea de noi sancțiuni împotriva Rusiei, exprimându-și încrederea că Moscova și Kievul vor începe în curând negocieri de pace.
Rusia a început să întrerupă rețelele mobile în zeci de regiuni pentru a contracara atacurile cu drone ucrainene, scrie Forbes, subliniind că aceste măsuri îi fac pe cetățenii ruși să resimtă tot mai direct efectele războiului. În urma întreruperilor de internet, autoritățile regionale extind rețelele publice Wi-Fi și publică hărți interactive cu noile puncte de acces, declarând că măsura vizează „asigurarea securității cetățenilor”, notează publicația. Analiștii intervievați de Forbes consideră însă că decizia are și scopul de a controla informațiile, limitând posibilitatea populației de a transmite imagini în timp real din timpul atacurilor. Potrivit expertului Jason Jay Smart, întreruperile provoacă întârzieri masive în comunicații și afectează plățile, logistica și transporturile aeriene, în timp ce Belarus a fost nevoit să crească exportul de benzină pentru a acoperi deficitul rusesc.
Parlamentul European a adoptat o rezoluție prin care cere statelor membre ale Uniunii Europene să doboare dronele și avioanele rusești care le încalcă spațiul aerian, informează AFP. Rusia este calificată drept stat terorist, iar acțiunile sale hibride împotriva Europei sunt considerate „terorism de stat”, notează agenția de presă. Potrivit acesteia, eurodeputații au mai propus ridicarea restricțiilor privind folosirea armelor occidentale de către Ucraina împotriva țintelor militare din Rusia, precum și utilizarea activelor rusești înghețate pentru sprijinirea Kievului.
La Dușanbe au avut loc primele negocieri din ultimul an între președintele Rusiei, Vladimir Putin, și cel al Azerbaidjanului, Ilham Aliev, transmit agențiile internaționale de presă. Potrivit BBC, întâlnirea a început cu un gest mult așteptat la Baku: recunoașterea de către Putin a implicării Rusiei în prăbușirea unui avion azer de pasager în timpul unui atac cu drone ucrainene, în decembrie anul trecut. Liderul rus a afirmat că rachetele sistemului antiaerian au explodat la câțiva metri de aeronavă, fără a o lovi direct.
Putin s-a întâlnit la Dușanbe cu președintele azer Ilham Aliev în încercarea de a-l convinge să nu vândă Ucrainei arme de tip sovietic. Este o constatare a expertului militar ucrainean Pavel Narojnîi, care a amintit, într-un interviu pentru Canalul 24 de la Kiev, că Azerbaidjanul deține un stoc semnificativ de armament sovietic. Poziția Kievului s-ar putea întări semnificativ dacă aceste arme ar fi vândute Ucrainei, a remarcat analistul militar. Potrivit acestuia, Putin urmărește totodată să-și refacă influența pierdută în Caucaz, după ce Rusia a eșuat să sprijine Armenia în conflictul cu Azerbaidjanul.
Ungaria nu se mai opune interzicerii importului de gaze rusești în cadrul celui de-al 19-lea pachet de sancțiuni al UE, însă Slovacia continuă să respingă noile măsuri energetice, scrie EUObserver. Conform publicației, guvernul de la Bratislava refuză să susțină sancțiunile, invocând riscuri pentru industria auto, afectată de politica climatică a Uniunii Europene. EUObserver estimează că Austria ar putea, de asemenea, bloca pachetul, cerând deblocarea a 2 miliarde de euro din activele rusești pentru compensarea băncii Raiffeisen. Restul statelor membre au convenit deja asupra includerii pe lista neagră a peste 150 de persoane, companii și petroliere ruse implicate în războiul împotriva Ucrainei, precizează publicația.
