Revista presei internaționale // SUA pregătesc rachete pentru Ucraina dacă Rusia refuză pacea; Hamas eliberează primii ostatici confrom planului de pace
Publicațiile internaționale consemnează tensiuni și evoluții majore pe mai multe fronturi globale. Mai multe publicații dezvăluie amănunte despre sprijinul american pentru atacurile ucrainene asupra infrastructurii ruse și deciziile ce urmează să fie luate de Statele Unite pentru a apropia încheierea războiului ruso-ucrainean. Negocierile de pace în Gaza și tensiunile la granița dintre Pakistan și Afganistan se numără printre alte subiecte abordate de presa străină.
Președintele SUA, Donald Trump, a declarat, citat de BBC, că ar putea trimite Ucrainei rachete de croazieră Tomahawk cu rază lungă de acțiune dacă nu se va găsi o cale de pace în timpul apropiat. Declarația a urmat unei convorbiri telefonice cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, în care s-ar fi discutat posibilitatea furnizării acestor rachete, pe care Ucraina ar urma să le folosească strict împotriva țintelor militare, notează serviciul britanic de presă. BBC amintește că la Moscova această posibilitate este considerată o escaladare serioasă a conflictului, președintele rus Putin avertizând anterior cu ruperea relațiilor diplomatice cu Statele Unite.
Serviciile de informații americane transmit din vară Ucrainei date pentru lovituri asupra infrastructurii energetice ruse, inclusiv asupra rafinăriilor de petrol, dezvăluie Financial Times. Potrivit ziarului, decizia ar fi fost luată după o convorbire telefonică din iulie între președintele american Donald Trump și cel ucrainean Volodimir Zelenski, în urma căreia Washingtonul a sprijinit strategia de a slăbi economia Rusiei și de a presa Kremlinul să accepte negocieri de pace. Sursele citate de Financial Times susțin că SUA oferă informații despre părțile slabe ale țintelor atacate și asistă Kievul în planificarea operațiunilor cu drone. Atacurile ucrainene au afectat grav producția rusă de combustibil, provocând creșteri record ale prețurilor la benzină și o criză de carburanți în zeci de regiuni ale Rusiei, inclusiv în Crimeea anexată, relevă Financial Times.
În urma atacurilor reușite ale dronelor ucrainene, președintele rus Vladimir Putin a relaxat semnificativ regulile privind acordarea subvențiilor pentru rafinăriile rusești, scrie Bloomberg. Agenția de presă atrage atenția asupra decretului semnat de președintele rus, care permite rafinăriilor să primească în continuare subvenții chiar dacă prețurile angro la benzină și motorină depășesc pragurile stabilite de guvern. Măsura ar urma să fie valabilă până în luna mai a anului viitor și este menită să încurajeze producătorii interni să mențină livrările pe piața locală, în ciuda prețurilor mai avantajoase la export, explică Bloomberg.
În noaptea de 13 octombrie, drone ucrainene au atacat baza petrolieră din Feodosia, cea mai mare bază de acest tip din Crimeea anexată de Rusia, provocând un incendiu care a cuprins cel puțin trei rezervoare, fără victime raportate, informează The Moscow Times, citând administrația locală instalată de Moscova. Potrivit publicației, în aceeași noapte a fost vizată și termocentrala Tavriiska de lângă Simferopol, iar peste Crimeea au fost interceptate și distruse zeci de drone, care au provocat întreruperi de electricitate și de internet mobil. Atacurile survin pe fondul unui deficit accentuat de combustibil în peninsula Crimeea, autoritățile limitând vânzarea benzinei și majorând prețurile, precizează publicația. Până la sfârșitul lunii septembrie, aproximativ jumătate dintre benzinăriile din Crimeea și Sevastopol și-au suspendat complet vânzările din cauza problemelor de aprovizionare, adaugă The Moscow Times.
De la începutul invaziei ruse în Ucraina, cel puțin 38 de oameni de afaceri și oficiali influenți din Rusia au murit în circumstanțe suspecte, remarcă New York Post. În ultimele luni, mai mulți dintre ei, inclusiv directori ai unor companii importante, au fost găsiți morți în situații ce par regizate ca „sinucideri”, scrie ziarul. Experți citați de publicație sugerează că aceste decese ar putea fi legate de luptele interne pentru resurse și de corupția din interiorul elitei ruse. Alți analiști intervievați de New York Post cred însă că seria de decese reflectă haosul și pierderea controlului lui Putin asupra sistemului de conducere pe care l-a creat.
The Times of Israel relatează că gruparea teroristă Hamas a predat azi dimineață armatei israeliene primul grup de șapte ostatici, care au rămas captivi mai bine de doi ani în Fâșia Gaza, transferul fiind facilitat de Crucea Roșie. Eliberarea ostaticilor, organizată în două etape în Nețarim și Han-Yunis, face parte din acordul de pace care deschide calea încetării războiului început în octombrie 2023, notează publicația. Până săptămâna trecută, se credea că mai rămăseseră în viață circa 20 de ostatici, iar trupurile celor decedați vor fi identificate înainte ca Israelul să înceapă eliberarea deținuților palestinieni, remarcă The Times of Israel. Conform acordului la care face referire publicația, după returnarea ostaticilor, vor fi eliberați aproximativ 250 de palestinieni condamnați pe viață și aproximativ 1.700 de persoane arestate în cei doi ani de conflict din Gaza.
Azi, 13 octombrie, în Egipt urmează să aibă loc negocieri pentru aplicarea planului de pace în Fâșia Gaza, la care vor participa reprezentanți din 20 de țări, transmit agențiile internaționale de presă. În orașul Sharm el-Sheikh, unde este programat summitul, un accident rutier a provocat moartea a trei membri ai delegației din Qatar și rănirea altor doi, informează Shafaq News. Potrivit publicației, incidentul s-a produs în timp ce delegații se deplasau de la hotel spre locul întâlnirii, mașina lor ciocnindu-se cu un alt vehicul. Nu este clar dacă victimele făceau parte din echipa de negociatori care a contribuit la acordul intermediat între Israel și Hamas, remarcă Reuters. Agenția de presă scrie că autoritățile egiptene au deschis o anchetă pentru a stabili circumstanțele accidentului. Între timp, președintele SUA, Donald Trump, care ar urma să co-prezideze summitul din Egipt, a anunțat, citat de Reuters, că Israelul și Hamas au semnat aplicarea primei etape a planului său de încetare a războiului, care prevede eliberarea ostaticilor și retragerea trupelor israeliene din Fâșia Gaza.
Președintele SUA, Donald Trump, și omologul său egiptean, Abdel Fattah el-Sisi, vor co-prezida summitul de azi de la Sharm el-Sheikh, după ce liderul de la Casa Albă va vizita Israelul pentru a se adresa Knessetului și a se întâlni cu familiile ostaticilor, relatează The Guardian. Scopul summitului este de a pune capăt războiului din Fâșia Gaza, de a consolida pacea și stabilitatea în Orientul Mijlociu, inclusiv de a iniția o nouă eră de securitate regională, scrie publicația, citându-l pe președintele egiptean. În cadrul reuniunii vor fi discutate succesul acordului de încetare a focului și aplicarea planului de pace în 20 de puncte propus de Trump, cu participarea liderilor mondiali importanți și a unor organizații internaționale, detaliază The Guardian. Publicația subliniază că Israelul, Hamas și Iranul nu vor fi reprezentați oficial, iar invitațiile lor au fost refuzate din motive politice și de securitate. Egiptul a jucat un rol central în negocierile de pace între Israel și Hamas pe parcursul conflictului din ultimii doi ani, iar implicarea lui Trump urmărește consolidarea respectării armistițiului, precizează ziarul. Summitul reunește, printre alții, lideri din Franța, Turcia, Marea Britanie, Spania, Italia, Germania, Japonia, Canada și state arabe, demonstrând amploarea internațională a procesului de pace, mai scrie The Guardian.
Pakistanul a închis duminică punctele de trecere a frontierei cu Afganistanul după schimburi de focuri nocturne între trupele celor două țări, transmite AFP. Afganistanul susține că a ucis 58 de soldați pakistanezi, notează agenția de presă, precizând că noile confruntări au început după atacurile aeriene pakistaneze din săptămâna precedentă, ambele părți susținând că au distrus posturi de frontieră ale adversarului. Operațiunea afgană s-a încheiat la cererea Qatarului și Arabiei Saudite, deși luptele au continuat în unele zone. Islamabadul acuză Afganistanul că adăpostește militanți care atacă Pakistanul, acuzație pe care administrația talibană de la Kabul o neagă, conchide AFP.
Business Insider descrie confortul oferit de Marea Britanie militarilor săi, care contribuie semnificativ la ridicarea moralului de luptă al echipajului. Potrivit publicației, pe portavionul HMS Prince of Wales, 71 de bucătari și peste 70 de angajați ai serviciilor de catering pregătesc zilnic până la 8.000 de porții pentru cei 1.600 de membri ai echipajului, de la micul dejun până la gustările de la miezul nopții. Meniul este variat și include preparate clasice, cum ar fi fripturi și pește, dar și delicatese exotice, precum carne de cangur sau file de rață. În timpul fiecărei opriri în porturi, de la Singapore la Australia, echipajul poate achiziționa ingrediente locale, asigurând diversitate și gustul familiar al mâncării de acasă. În plus față de bucătărie, echipajul beneficiază de săli de sport, saune, karaoke și simulator de golf, dar adevăratul lux rămâne mesele consistente și variate. Această atenție pentru confort și alimentație face viața la bord mai plăcută și contribuie la menținerea moralului ridicat în timpul misiunilor, explică Business Insider.
