Revista Presei // Lecții mai scurte în școlile din stânga Nistrului din cauza crizei energetice; situație incertă cu privire la noile livrări de gaze naturale
Republica Moldova, în așteptarea summitului UE pentru un nou semnal privind parcursul european; criza energetică din stânga Nistrului scurtează orele în școli, dar și reacția autorităților de la Chișinău – sunt câteva dintre principalele subiecte ale presei, trecute în revistă.
La primul summmit UE oficial, organizat după alegerile moldovene ar putea veni un semnal pozitiv pentru parcursul Moldovei, titrează Europa Liberă. Liderii Uniunii Europene se vor întruni la 23-24 octombrie. Potrivit unei ciorne de declarație finală a summitului, liderii UE vor promite Moldovei că odată ce se vor începe negocierile de aderare, deocamdată blocate de opoziția Ungariei față de candidatura ucraineană, ele ar putea avansa accelerat. În declarația summitului nu se spune când anume ar putea începe negocierile propriu-zise de aderare ale Moldovei. Ungaria nu are nimic împotriva candidaturii Moldovei, dar câtă vreme Budapesta nu-și schimbă atitudinea față de Kiev, Chișinăul va fi ținut și el pe loc, întrucât Bruxelles-ul insistă, cel puțin deocamdată, ca ambele candidate să constituie un „pachet” în procesul de aderării, pe care au pornit tot împreună.
Iar Moldova 1 propune declarația eurodeputatului Victor Negrescu, care spune că Republica Moldova este percepută astăzi la nivelul Uniunii Europene ca țara cu cel mai mare potențial de a adera rapid la blocul comunitar. Acum, pentru a începe negocierea pe clustere este nevoie de consens, de unanimitate la nivelul Consiliului European. Oficialul a menționat că, deși este probabil ca Ungaria să-și mențină poziția până la alegerile parlamentare din primăvara anului 2026, procesul nu trebuie înghețat. Una dintre soluții ar fi schimbarea procedurii de vot de la unanimitate la majoritate. O altă soluție este ca Republica Moldova să înceapă negocierile pe capitole la nivel tehnic până când va fi întrunit acel consens politic.
Președintele Serbiei confirmă că în tabăra tactico-militară organizată în țara sa pentru moldoveni activau cetățeni ruși. Europa Liberă scrie că Alexandr Vučić a făcut declarația în prezența președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. „Nu pot afirma că a fost implicat un serviciu de informații rus, dar am stabilit prezența a trei cetățeni ruși în tabăra Sunčana Reka, nu departe de Loznica”, a spus Vučić. Autoritățile moldovene au spus că zeci de moldoveni au fost instruiți în Serbia timp de câteva luni, înainte de alegerile parlamentare moldovene din 28 Septembrie, în tabere organizate de serviciile secrete rusești. Cu doar șase zile înainte de vot, poliția moldoveană a anunțat reținerea a 74 de persoane, suspectate de pregătirea unor revolte înainte și după scrutin, în cazul înfrângerii forțelor politice pro-ruse.
„Vă pot asigura că există o cooperare strânsă între UE și Republica Moldova, între NATO și Republica Moldova.” Radio Chișinău propune declarația secretarului general al NATO Mark Rutte, făcută după reuniunea de la Bruxelles a miniștrilor apărării din NATO. El a precizat că NATO, în ansamblu, dar și aliații, la modul individual, sunt pregătiți să ajute Republica Moldova, fără a oferi, însă, detalii despre natura sprijinului.
Alexandru Munteanu, cu un șir de dezmințiri privind legăturile cu zone offshore, firme din Cipru și Fincombank, titrează agora.md. Candidatul propus de PAS pentru funcția de premier, Alexandru Munteanu, respinge acuzațiile dintr-o investigație privind legăturile sale cu companii în regimuri fiscale speciale și tranzacții financiare controversate. Acesta precizează că nu deține în prezent companii în Insulele Virgine Britanice, că a întrerupt colaborarea cu o firmă cipriotă implicată ulterior în sancțiuni occidentale și că nu a avut nicio implicare în activitatea fabricii Natur Bravo sau în tranzacția Fincombank din 2007. „Întotdeauna m-am ghidat după principii”, a subliniat el.
O investigație RISE Moldova arată că Alexandru Munteanu și-a administrat o parte din afaceri printr-un avocat cipriot, sancționat internațional după invazia Rusiei în Ucraina. Totodată, potrivit documentelor secrete ale furnizorilor de companii offshore, consultate de reporteri, Munteanu figurează în cinci companii din paradisul fiscal al Insulelor Virgine Britanice.
Moldova 1 a consultat opinia experților cu privire la candidatura lui Alexandru Munteanu. Analiștii politici sunt de părere că atragerea capitalului străin într-un mediu geopolitic tensionat este una dintre mizele noului Guvern. Expertul în științe politice Laurențiu Pleșca consideră că alegerea unui prim-ministru tehnocrat, cu experiență în afaceri și investiții, este o soluție. El sugerează că viitorul premier ar trebui să adopte o abordare transparentă și incluzivă în raport cu societatea și clasa politică. Totodată, analistul Nicolae Negru susține că misiunea noului Guvern este să asigure o dezvoltare economică într-un context geopolitic fragil.
În instituțiile de învățământ din stânga Nistrului, lecțiile vor fi mai scurte cu 15 minute. TVR Moldova scrie că anunțul a fost făcut ieri de administrația separatistă de la Tiraspol. Se întâmplă din motiv că școlile și grădinițele nu sunt conectate la agentul termic din cauza crizei energetice din enclavă. Profesorii au spus că nu știu când vor avea căldură în clase. Deocamdată, elevii și profesorii se încălzesc datorită aparatelor cu aer condiționat, a declarat Raisa Pădurean, director adjunct al Liceului "Lucian Blaga" din Tiraspol.
Autoritățile de la Chișinău nu au, deocamdată, certitudinea că în regiunea transnistreană vor ajunge volumele necesare de gaze naturale după data de 15 octombrie. Newsmaker.md propune declarația vicepremierului pentru Reintegrare, Roman Roșca, care a spus că Moldovagaz – compania desemnată să asigure livrarea gazului pe malul stâng al Nistrului – a informat autoritățile că rezervele au fost suficiente doar până ieri. Despre următoarele volume încă nu există o claritate, a declarat Roșca. Totodată, el a precizat că autoritățile au analizat mai multe scenarii și au pregătit măsuri de intervenție.
Primăria Chișinău nu știe la care buget să lucreze: la cel pentru 2025 sau la cel pentru 2026. TVR Moldova scrie că municipiul Chișinău a intrat în ultimele trei luni ale anului fără un buget aprobat pentru 2025. Proiectul documentului a fost din nou exclus de pe ordinea de zi a Consiliului Municipal, după mai multe încercări eșuate și dispute între consilieri. Fracțiunile PAS și PSRM spun că anul este deja pierdut și că autoritățile locale ar trebui să se concentreze pe elaborarea bugetului pentru 2026. În timp ce opoziția acuză primăria de lipsă de transparență, edilul Ion Ceban afirmă că toate proiectele planificate pentru acest an au fost deja realizate din bugetul provizoriu.
Transportul public se scumpește cu 20-40% la primăvară. IPN scrie că noua metodologie de calculare a tarifelor pentru transportul rutier de persoane în traficul raional și internațional a fost aprobată de Guvern și va intra în vigoare din 1 martie 2026. Estimările din proiect arată că diferența între tarifele actuale și cele calculate conform noii metodologii nu va depăși 20%, în condițiile în care costurile de exploatare rămân similare. Totuși, în proiect se menționează că în condiții specifice, tarifele raionale ar putea crește cu până la 40%, dacă operatorii demonstrează o creștere justificată a costurilor. Formula de calcul este bazată pe ponderea costurilor în funcție de prețul combustibilului, de coeficientul de îmbarcare și de alte cheltuieli administrative, inclusiv salariile angajaților din domeniu.
Oameni de-un secol. Numărul longevivilor crește în R. Moldova. Pe Europa Liberă citiți un reportaj care scire că odată cu îmbătrânirea populației, crește și numărul persoanelor de peste 100 de ani. Dacă în 2022 în Moldova erau 534 centenari, la 1 octombrie 2025 erau 679. Experții explică fenomenul inclusiv prin îmbunătățirea calității vieții. Cea mai vârstnică persoană din R. Moldova este o femeie de 105 ani, care locuiește în orașul Vulcănești din autonomia găgăuză. Demograful Valeriu Sainsus a spus că numărul longevivilor s-a majorat în condițiile în care speranța de viață a crescut la 72 de ani, dar și datorită faptului că s-a îmbunătățit calitatea vieții. Totuși, speranța de viață în R. Moldova este mult sub media europeană – de peste 80 de ani, în unele țări fiind chiar aproape de 90 de ani.
