Revista presei internaționale // Trump lucrează la crearea unui „Fond al victoriei Ucrainei”; SUA, gata să dezarmeze Hamas prin forță
Presa internațională își concentrează atenția asupra intensificării sprijinului american pentru Ucraina, inclusiv prin achiziții de armament și presiuni economice asupra Rusiei, Chinei și Indiei. Vizita președintelui interimar al Siriei la Moscova și problemele legate de aplicarea planului de pace în Fâșia Gaza se numără printre alte subiecte abordate de presa străină.
Toți aliații europeni ai NATO trebuie să se alăture inițiativei PURL pentru achiziția de armament american destinat Ucrainei. E mesajul transmis ieri de ministrul american al apărării, Pete Hegseth, la reuniunea „Ramstein-31” de la Bruxelles, scriu agențiile internaționale de presă. AFP atrage atenția asupra abordării dure a șefului Pentagonului, care a avertizat Rusia că va plăti un preț ridicat dacă va continua agresiunea împotriva Ucrainei și nu va alege calea păcii. Hegseth a subliniat, citat de AFP, că descurajarea Moscovei se bazează pe două elemente: o forță NATO condusă de Europa și o armată ucraineană capabilă să se apere.
Majoritatea țărilor NATO au anunțat miercuri că sunt pregătite să finanțeze inițiativa condusă de Donald Trump, prin care fondurile aliaților sunt folosite pentru achiziția de armament american destinat Ucrainei, transmite Politico. Publicația detaliază că Danemarca, Norvegia, Suedia, Canada, Germania și Olanda au alocat două miliarde de dolari în cadrul a patru pachete PURL, iar alte state, inclusiv Estonia, Letonia, Lituania, Slovenia și Finlanda, urmează să finalizeze un al cincilea pachet. Secretarul general NATO, Mark Rutte, a subliniat, citat de aceeași publicație, că finanțarea aliaților permite furnizarea echipamentului critic pentru apărarea Ucrainei, în timp ce oficialii insistă asupra unui „echilibru echitabil al sarcinii” între state. Ministrul apărării al Ucrainei, Denis Șmygal, a avertizat că nevoile Kievului pentru anul următor se ridică între 12 și 20 de miliarde de dolari, remarcă Politico. PURL presupune retragerea directă a armamentului din arsenalul american și înlocuirea acestuia cu fonduri europene, precum și livrări suplimentare ulterioare, explică Politico.
Președintele american Donald Trump lucrează la crearea unui „Fond al victoriei Ucrainei”, care ar urma să fie finanțat din noile tarife impuse Chinei, scrie The Telegraph. Publicația precizează că ministrul american de finanțe, Scott Bessent, a fost însărcinat să discute planul cu omologii europeni înaintea vizitei de mâine a președintelui ucrainean Volodimir Zelenski la Washington. Strategia prevede o taxă de 500% pe importurile din China, iar fondurile obținute ar urma să fie direcționate către înarmarea Ucrainei, remarcă The Telegraph. Măsura ar avea scopul de a exercita presiune economică maximă asupra Moscovei și Beijingului, forțându-l pe Vladimir Putin să accepte negocieri de pace, explică ziarul.
Donald Trump a anunțat că India este pregătită să oprească achizițiile de petrol rusesc, după o discuție cu premierul Narendra Modi, transmite CNN. Potrivit postului de televiziune, liderul american a precizat că India va renunța la petrolul rusesc „într-un timp scurt”, dar va putea relua importurile după încheierea războiului ruso-ucrainean. Trump și-a exprimat speranța că și China va urma exemplul Indiei, care cumpără în prezent 40% din petrolul său din Rusia, devenind principalul client al Moscovei după retragerea statelor occidentale, relevă CNN.
Între timp, atacurile continue ale dronelor ucrainene asupra rafinăriilor și terminalelor petroliere rusești au redus semnificativ exporturile de produse petroliere, care au atins cel mai scăzut nivel din 2022, relatează Bloomberg. Potrivit agenției de presă, în primele zece zile ale acestei luni octombrie, livrările medii zilnice au scăzut până la aproape două milioane de barili, în timp ce peste 20 de mari rafinării au fost avariate. Din cauza penuriei de benzină resimțite în 57 de regiuni, Rusia a interzis exportul intern de combustibil, notează Bloomberg, estimând că industria petrolieră rusă va resimți efectele acestor atacuri cel puțin până în iunie 2026.
Datoria financiară netă totală a companiilor rusești din topul celor mai îndatorate depășește 260 de miliarde de dolari, informează Forbes. Publicația scrie că liderul clasamentului este gigantul energetic Gazprom, cu o datorie netă de aproximativ 76 de miliarde de dolari la sfârșitul lui 2024, iar cheltuielile pentru dobânzi au crescut cu 81% față de 2023, ajungând la 9 miliarde de dolari. Pe locul doi se află Rosneft, cu o datorie netă de aproximativ 45 de miliarde de dolari, iar pe locul trei sunt Căile Ferate Ruse (RZhD), cu o datorie netă de aproximativ 35 de miliarde de dolari și plăți pentru dobânzi de circa 4 miliarde de dolari, de 2,5 ori mai mari decât în anul precedent. Toate companiile au fost afectate de ratele ridicate stabilite de Banca Centrală a Rusiei, relevă Forbes.
Potrivit unei analize a Washington Center for European Policy Analysis (CEPA), Vladimir Putin pierde controlul asupra războiului ruso-ucrainean și ar putea încerca un armistițiu temporar în condiții favorabile Rusiei pentru a-și stabiliza poziția înainte de a relua agresiunea. Eșecul ofensivei de vară pe front a fost considerat de opoziția rusă drept ultima șansă a Kremlinului de a obține un succes strategic, iar pierderile mari și atacurile ucrainene asupra rafinăriilor adaugă presiuni economice și sociale, comentează CEPA. „Oficialii ruși și prizonierii vorbesc despre tentativa de a păstra războiul ca o „operațiune militară specială” fără impact asupra vieții de zi cu zi a cetățenilor, însă situația a scăpat de sub control... În timp ce represiunea internă limitează riscul unei revoluții, Kremlinul se teme de nemulțumirea ascunsă a populației. Poziția dură a lui Donald Trump, care sprijină consolidarea eforturilor militare ucrainene și discută chiar livrarea de rachete cu rază lungă, complică și mai mult planurile Moscovei... Vechea strategie a lui Putin este acum nesigură, iar deciziile sale viitoare vor fi critice pentru stabilitatea regimului”, se mai spune în analiza CEPA.
Eforturile propagandei de stat de a transforma soldații ruși întorși de pe frontul ucrainean în „eroi” s-au dovedit inutile, arată un sondaj realizat de Centrul Levada, la care face referire The Moscow Times. Astfel, aproximativ 40% dintre ruși îi consideră pe veteranii războiului persoane traumatizate, violente sau cinice, iar mulți se tem de o creștere a criminalității după revenirea acestora. Chiar și printre susținătorii războiului, peste o treime admit că prezența lor reprezintă o amenințare socială, arată datele studiului. Analiștii citați de The Moscow Times cred că regimul de la Kremlin conștientizează existența acestor temeri, fiind îngrijorat de instabilitate și de un val de nemulțumire economică după terminarea conflictului.
Președintele interimar al Siriei, Ahmed al-Șaraa, a sosit ieri la Moscova într-o vizită oficială, fiind primit de Vladimir Putin la Kremlin, relatează The New York Times. Potrivit publicației, discuțiile au durat peste două ore și au vizat viitorul relațiilor ruso-siriene după răsturnarea regimului Bashar al-Assad, aflat acum sub protecția Moscovei. Șaraa a venit să ceară extrădarea lui Assad pentru a fi judecat, însă analiștii intervievați de ziarul american consideră că Rusia nu va fi dispusă să-l predea, protejându-l ca pe un fost aliat strategic. Chiar dacă Putin a subliniat că Rusia a acționat mereu „în interesul poporului sirian”, liderul de la Damasc a cerut, în schimbul refacerii relațiilor bilaterale, compensații pentru distrugerile provocate de armata rusă în Siria, remarcă The New York Times.
Donald Trump a avertizat că SUA vor „dezarma cu forța” Hamas dacă gruparea nu renunță la arme într-un termen rezonabil, după relatările despre execuții publice și demonstrații de forță în Gaza, transmite BBC. În înregistrările verificate de serviciul britanic de presă, luptători ai Hamas au împușcat în fața mulțimii mai mulți bărbați acuzați de colaborare cu Israelul. Potrivit analiștilor intervievați de BBC, aceste acțiuni urmăresc intimidarea clanurilor armate locale care contestă controlul Hamas asupra enclavei. Trump a subliniat însă că prezența temporară a forțelor Hamas pentru menținerea ordinii nu încalcă acordul de încetare a focului mediat de Washington, menționează BBC. Ironia este că singura forță capabilă să mențină ordinea în Gaza acum este Hamas, constată analiștii citați de același serviciu de presă.
