Revista presei // CC solicită noului guvern măsuri urgente pentru reglementarea publicității electorale online; Victimele foametei din 1946-1947, comemorate în UTAG
Presa națională continuă să analizeze rezultatul alegerilor parlamentare din 28 septembrie, având în vizor necesitatea reglementării mai stricte a publicității electorale în mediul online. Mai multe publicații își îndreaptă atenția asupra autonomiei Găgăuze, unde pe 19 octombrie au fost comemorate victimele foametei organizate din 1946-1947. Din presă mai aflăm că ploile din ultimele săptămâni au afectat puternic recolta strugurilor de masă.
Curtea Constituțională solicită noului guvern măsuri urgente pentru reglementarea publicității electorale online, transmite TVR Moldova. Postul de televiziune amintește că la alegerile din 28 septembrie au fost raportate o mulțime de cazuri de distribuire a informațiilor false pe platformele sociale, amplificate de inteligența artificială cu utilizarea unor conturi neautentice. TVR Moldova îl citează pe prorectorul pentru Digitalizare în cadrul Universității Tehnice, DINU ȚURCANU, potrivit căruia, Facebook, YouTube, TikTok, Telegram și alte platforme ar trebui să fie obligate să publice registre de transparență care să arate cine a plătit pentru fiecare reclamă, cine este beneficiarul efectiv, care a fost suma plătită, precum și segmentele de public și criteriile de targetare utilizate. Acest model există deja în Uniunea Europeană, observă sursa citată.
Iar Agora scrie în context că în toamna anului 2025, Republica Moldova a fost la un pas de a trăi un deja vu al scenariului electoral din România: o campanie electorală digitală masivă, cu tehnici de manipulare pe TikTok, susținere externă interzisă și o ascensiune politică fulminantă a unui partid marginalizat în sondaje. Partidul Democrația Acasă (PDA), condus de Vasile Costiuc, a devenit „surpriza” alegerilor parlamentare din 28 septembrie, obținând 5,62% din voturi și șase mandate de deputat. Însă, în spatele acestei ascensiuni rămân o serie de întrebări legate de transparența campaniei și de autenticitatea voturilor acumulate, remarcă publicația. Ca și în cazul lui Călin Georgescu în România, liderul Partidului Democrația Acasa, Vasile Costiuc, a mizat pe TikTok, platformă ce a devenit arena principală de influență, comentează Agora. Conturile asociate partidului au generat 16 milioane de vizualizări în două luni, într-o țară cu 2,3 milioane de locuitori, notează sursa citată.
Se separă, ca să se unească. PCRM iese din Blocul Patriotic, își face fracțiune în Parlament și cheamă la formarea unei „coaliții patriotice” largi, rezumă Ziarul de Gardă. Partidul Comuniștilor din R. Moldova, condus de Vladimir Voronin, a decis oficial că va avea propria fracțiune în viitorul Parlament, deși a candidat pe listele Blocului Patriotic, alături de Partidul Socialiștilor, condus de Igor Dodon și Partidul „Viitorul Moldovei”, condus de Vasile Tarlev, amintește publicația. Totodată, formațiunea critică ceea ce a numit „rezultatele slabe” ale Blocului Patriotic în alegeri și propune crearea unei „coaliții patriotice” largi, „împotriva abuzurilor regimului”.
Kremlinul, nemulțumit că Moldova își fortifică armata, titrează Deutsche Welle. Iritată de noua Strategie Militară aprobată de Guvernul de la Chișinău, care prevede creșterea cheltuielilor pentru apărare, Rusia amenință din nou Republica Moldova, semnalează autorul articolului, Vitalie Călugăreanu. Pe ultima sută de metri de mandat, Guvernul moldovean condus de Dorin Recean a aprobat Strategia Militară a Republicii Moldova pentru anii 2025-2035 – un document aliniat la noua Strategie Națională de Securitate în care Rusia apare ca principală amenințare pentru Moldova, notează DW. Primii au reacționat exponenții partidelor pro-ruse, liderii locali ai grupării criminale Șor și separatiștii de la Tiraspol. Premierul Recean a anticipat reacțiile. El a spus că de fiecare dată când se iau decizii cu privire la apărarea statului, la Chișinău apar voci isterice care, fiind la guvernare, au ținut domeniul în "mizerie și dezordine."
Mai multe publicații își îndreaptă atenția asupra autonomiei Găgăuze, unde pe 19 octombrie, a fost comemorată Ziua Foametei – o zi a durerii și a reculegerii în fața unuia dintre cele mai tragice episoade din istoria Moldovei, scrie realitatea.md. Sursa citată notează că foametea organizată de regimul totalitar sovietic în anii 1946–1947 a curmat sute de mii de vieți în Găgăuzia și pe întreg teritoriul Basarabiei, lăsând răni adânci în memoria colectivă a poporului.
Ziua comemorării victimelor foametei din Găgăuzia a fost instituită oficial în 2019, dar este puțin cunoscută la nivel național, constată Cotidianul. Fostul președinte al Curții Constituțională, Alexandru Tănase evocă, într-o postare pe rețelele sociale, tragedia istorică a foametei din 1946-1947, dar și frica, tăcerea și manipularea care încă planează asupra acestei regiuni. Alexandru Tănase amintește că propunerea de instituire a Zilei Comemorării Victimelor din 1946-1947 în Găgăuzia a întâmpinat rezistență dură de la început. „Cei care au pledat pentru adopție au fost acuzați că au încercat „discreditarea URSS. (...) Să refuzi să-ți aduci aminte de morții tăi – nu uciși de dușman, care au murit în război, ci care au murit de foame din cauza autorităților, ale căror monumente sunt încă ridicate aici – nu mai este doar uitare. Asta e amnezie programabilă. Fosta șefă a autonomiei, Irina Vlah, s-a opus inițiativei cu redundanță, declarând că este „anti-rusă în esență”. Ca și cum onorarea memoriei oamenilor înfometați este un caz geopolitic”, comentează Alexandru Tănase, citat de Cotidianul.
Între timp, numeroase publicații scriu despre o premieră medicală la Spitalul „Sfânta Treime”: trei pacienți cu afecțiuni cardiace grave au primit implanturi, cu sprijinul medicilor din Iași. Moldpres precizează că pacienții au beneficiat de implantarea unui resincronizator cardiac (CRT) și a două defibrilatoare cardiace. Procedurile au fost realizate cu sprijinul profesorului din România Cristian Stătescu, care a oferit expertiză echipei medicale din Chișinău.
Moldova 1 semnalează că sistemul medical se confruntă cu un deficit semnificativ de medici anesteziologi. Din cauza turelor lungi și, mai ales, a responsabilității pe care o poartă, anesteziologii sunt predispuși fenomenului de burnout. Echipa postului Moldova 1 a selectat câteva povești ale unor medici care fac față tuturor dificultăților, pentru că pacienții își pun toate speranțele în mâinile lor. (…) La Institutul de Medicină Urgentă se realizează intervenții chirurgicale complicate și în număr mare. „Total, pe zi sunt 60-70 de operații planice și până la 30 de operații de urgență. Avem 100 de anestezii. Clar că este nevoie de un volum mare de oameni. Toată perioada per operatorie practic este acoperită de serviciul medicului anesteziolog-reanimatolog. Având în vedere că sunt diferite etape, sunt diferiți medici care lucrează cu pacienții dați”, a declarat Sergiu Cobîlețchi, șeful Departamentului de Anestezie la Institutul de Medicină Urgentă.
Tot Moldova 1 constată că ploile din ultimele săptămâni au lovit în plin unul dintre cele mai profitabile sectoare ale agriculturii - strugurii de masă. În special, strugurii de soi „Moldova”, destinați exportului, au fost grav afectați. În loc de roadă și câștig, fermierii s-au ales cu struguri crăpați, pierderi uriașe și datorii. Strugurii de masă care trebuiau să ajungă pe rafturile din Europa si Asia vor fi vânduți fabricilor de vin. „Când te duci la o fabrică de vin și îi dai estimativ la un plus-minus patru lei kilogramul și când se vând de la depozit frigorific cu 15-20 de lei kilogramul, pierderile sunt enorme”, a menționat Lidia Bezer, agricultoare.
