Revista presei internaționale // Zelenski și Trump, dialog tensionat în spatele ușilor închise; Jaf spectaculos la Muzeul Luvru
Presa internațională descrie rezultatele întâlnirii dintre președinții Statelor Unite și Ucrainei la Casa Albă și perspectivele încheierii războiului ruso-ucrainean. Mai multe publicații analizează modul în care se aplică acordul de încetare a focului în Gaza, în timp ce presa franceză își concentrează atenția asupra unui jaf spectaculos care a avut loc la celebrul muzeu Luvru din centrul Parisului.
În timpul întâlnirii de la Casa Albă din 17 octombrie, președintele american Donald Trump l-ar fi îndemnat pe omologul său ucrainean, Volodimir Zelenski, să accepte condițiile Rusiei pentru încetarea războiului, dezvăluie Financial Times. Surse diplomatice citate de publicație afirmă că discuția a fost tensionată, transformându-se pe alocuri într-o confruntare verbală, în care Trump ar fi repetat argumente formulate anterior de președintele rus Vladimir Putin. Liderul american i-ar fi spus lui Zelenski că, dacă nu acceptă un acord, Rusia va „distruge” Ucraina și că economia rusă „funcționează foarte bine”. E un alt caz când Trump își schimbă radical poziția, observă Financial Times, amintind că acum o săptămână președintele american declara deschis că economia rusă se află în colaps, iar Ucraina poate câștiga războiul cu ajutorul armelor americane procurate de țările NATO.
Potrivit The Washington Post, în ajunul întrevederii lui Zelenski și Trump la Casa Albă, președintele rus Putin ar fi cerut liderului american ca Ucraina să cedeze controlul total asupra regiunii Donețk, ca precondiție pentru încheierea războiului. În schimb, liderul rus s-ar fi declarat dispus să renunțe la părți din regiunile Zaporijie și Herson, aflate sub ocupație parțială, propunere pe care unii oficiali americani au numit-o „un progres”, remarcă The Washington Post. Diplomați europeni citați de ziarul american au respins însă ideea, considerând-o inacceptabilă pentru Kiev. The Washington Post atrage atenția că după întrevederea de vineri, Trump a declarat că „Ucraina și Rusia trebuie să se înțeleagă” asupra unui acord de pace, în timp ce Zelenski a subliniat că războiul nu a fost declanșat de Ucraina și, prin urmare, Rusia e cea care trebuie să pună capăt războiului.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat, citat de The Moscow Times, că Ucraina nu va renunța la teritoriile sale pentru a pune capăt războiului cu Rusia și că va continua să consolideze cooperarea cu partenerii internaționali în domeniul apărării și energiei. Potrivit publicației, Zelenski a accentuat că țara sa colaborează cu aliații occidentali pentru extinderea programului prin care țările europene achiziționează arme americane pentru Ucraina, inclusiv sisteme antiaeriene și rachete cu rază lungă de acțiune. Ucraina lovește constant infrastructura energetică rusă și pregătește „pași concreți” pe front, a mai spus Zelenski, citat de The Moscow Times.
Surse citate de CNN au relatat că discuția dintre Donald Trump și Volodimir Zelenski, desfășurată cu ușile închise, a fost tensionată și pe alocuri inconfortabilă. Trump ar fi dat de înțeles că nu ia în calcul, deocamdată, livrarea rachetelor Tomahawk către Ucraina, însă Zelenski a subliniat că subiectul rămâne deschis. CNN subliniază că după întâlnire, președintele ucrainean a discutat la telefon cu mai mulți lideri europeni care și-au reafirmat sprijinul pentru Ucraina.
După convorbirea telefonică purtată cu Putin, președintele american Donald Trump a anunțat planificarea unei întâlniri cu acesta la Budapesta, notează El Pais, precizând că o asemenea vizită ar fi prima pe care președintele rus ar face-o într-o capitală a Uniunii Europene de la începutul războiului. Surse diplomatice europene citate de El País au descris perspectiva întâlnirii Putin–Trump la Budapesta ca pe „un coșmar politic”. Cu toate acestea, președintele ucrainean Volodimir Zelenski s-a arătat dispus să participe și el la această reuniune, remarcă El Pais.
Experții intervievați de Forbes avertizează că o eventuală întâlnire între Vladimir Putin și Donald Trump la Budapesta ar reprezenta un afront la adresa ordinii internaționale și un mesaj simbolic dur pentru Ucraina, încălcând spiritul Memorandumului de la Budapesta din 1994. Conform Statutului de la Roma, Rusia este vizată de acuzații de crime de război, iar statele membre ale Curții Penale Internaționale, inclusiv Ungaria, au obligația legală să coopereze pentru arestarea lui Putin dacă acesta pășește pe teritoriul lor, remarcă analiștii. Ignorarea acestor obligații ar submina întreaga structură a dreptului internațional, democrația și sprijinul acordat Ucrainei, trimițând un semnal periculos autoritarismului regional, mai spun experții intervievați de Forbes.
Administrația de la Washington rămâne concentrată și pe situația din Orientul Mijlociu, unde a mediat un acord de pace între Israel și gruparea palestiniană Hamas, transmite Reuters. Potrivit agenției de presă, armata israeliană a anunțat că armistițiul din Gaza este din nou în vigoare, după un atac în care ieri au murit doi soldați israelieni și 26 de palestinieni. Președintele american Donald Trump a declarat, citat de Reuters, că acordul de încetare a focului rămâne valabil și că nu este sigur dacă Hamas a fost implicată în violențe. În același timp, Washingtonul a presat Israelul să reia livrările de ajutor umanitar către Gaza, în timp ce emisarii lui Trump urmează să sosească azi în regiune pentru a evalua situația, mai scrie Reuters.
Donald Trump are de înfruntat și probleme politice interne, transmite The Wall Street Journal, făcând referire la protestele de amploare desfășurate în mai multe orașe americane față de administrația de la Washington sub sloganul „Fără regi” („No Kings”). Manifestanții l-au acuzat pe liderul american de abuz de putere și tendințe autoritare, relatează publicația, precizând că, în paralel, vicepreședintele J.D. Vance a publicat un videoclip generat cu ajutorul inteligenței artificiale, în care Trump apare înfățișat ca un rege.
La baza Camp Pendleton din California, în timpul unor exerciții de tragere organizate pentru aniversarea a 250 de ani a Corpului de Marină al SUA, un proiectil de 155 mm a explodat prematur, iar fragmentele lui au lovit cortegiul vicepreședintelui JD Vance, relatează The New York Times. Potrivit ziarului american, explozia a avariat o mașină și o motocicletă din cortegiul de securitate, însă nu s-au înregistrat victime. Exercițiile au fost suspendate, iar ancheta militară investighează posibila defecțiune a detonatorului proiectilului, informează The New York Times, precizând că secretarul Apărării Pete Hegset și vicepreședintele Vance erau prezenți, dar nu au făcut declarații despre incident.
Serviciul Secret al SUA a descoperit o platformă de observație suspectă care oferea vedere directă asupra locului unde președintele Donald Trump coboară din avionul Air Force One la aeroportul internațional Palm Beach, informează Fox News. Potrivit postului de televiziune, ancheta a fost preluată de FBI, care a anunțat că în momentul descoperirii, pe platformă nu se afla nimeni, iar specialiștii au colectat probe și date de pe telefoanele mobile pentru analiză. Autoritățile consideră că platforma ar fi fost instalată cu câteva luni în urmă, notează Fox News, amintind că incidentul survine la câteva săptămâni după ce activistul Ryan Raut a fost găsit vinovat de tentativa de asasinat de anul trecut asupra lui Donald Trump, când acesta se afla pe un teren de golf din Palm Beach.
Soarta bazelor militare ruse din Siria rămâne incertă, deși liderul sirian Ahmed aș-Șaara a discutat recent la Moscova cu președintele Rusiei Vladimir Putin despre revizuirea acordurilor bilaterale, comentează Asharq Al-Awsat. Ministrul de externe sirian, Asaad aș-Șibani, a declarat, citat de publicația saudită, că toate înțelegerile semnate în perioada regimului Assad sunt suspendate și considerate inacceptabile. Damascul dorește relații bazate pe respect reciproc, fără concesii care să limiteze drepturile sirienilor, remarcă Asharq Al-Awsat. Negocierile privind bazele de la Hmeimim și Tartus continuă în secret, acestea fiind esențiale pentru influența Rusiei în Orientul Mijlociu, mai scrie publicația pan-arabă cu sediul central la Londra.
Mai multe publicații își concentrează atenția asupra unui jaf spectaculos care a avut loc la celebrul muzeu Luvru din centrul Parisului. Le Parisien scrie că jaful a durat doar șapte minute, hoții furând bijuterii ce au aparținut lui Napoleon Bonaparte. Potrivit publicației franceze, patru indivizi au participat la atac, doi dintre ei deghizați în lucrători tehnici, folosind un lift pentru a intra în muzeu, iar ceilalți doi i-au așteptat pe scutere pentru a fugi. Poliția franceză a pornit o anchetă penală și încearcă să identifice hoții care au reușit să scape, conchide Le Parisien.
